România se confruntă cu un deficit de finanțare pentru infrastructura rutieră majoră estimat la aproximativ 15 miliarde de euro. Această cifră a fost prezentată de Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructură, în cadrul evenimentului The Future is Now 2026. Situația este critică deoarece proiectele aflate deja în execuție, alături de cele pregătite pentru anii următori, depășesc semnificativ resursele financiare disponibile în prezent pentru dezvoltarea rețelei de autostrăzi.
Analiza realizată de Asociația Pro Infrastructură include proiectele rutiere și feroviare finanțate prin PNRR, lucrările rămase de executat pe Autostrada A7, fondurile din SAFE și resursele din Programul Transport. Ionuț Ciurea a subliniat că Programul Transport actual, care se încheie peste doi ani, are o alocare totală de aproximativ 10 miliarde de euro, sumă care este mult sub nevoile reale. Deficitul de 15 miliarde de euro este calculat exclusiv pentru infrastructura rutieră majoră, fără a include investițiile în sectorul căii ferate.
Autostrada Unirii A8 reprezintă unul dintre cele mai mari puncte de incertitudine din cauza costurilor ridicate și a complexității lucrărilor. Proiectul are o lungime de aproximativ 300 de kilometri, dintre care peste 100 de kilometri traversează zona montană, fiind împărțit în mai multe loturi. Ionuț Ciurea a estimat că costul întregii autostrăzi ar putea ajunge la 8-8,5 miliarde de euro, iar finalizarea acestui proiect nu este prevăzută mai devreme de șapte sau opt ani.
În ceea ce privește Autostrada Moldovei A7, Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, a avertizat că deschiderea circulației până la Pașcani înainte de sfârșitul anului este o țintă dificilă. Deși constructorul își menține angajamentul, condițiile meteorologice și complexitatea structurilor pot îngreuna lucrările. Ionel Scrioșteanu a insistat că autoritățile trebuie să pună accent pe calitate și să fie mai exigente cu firmele de construcții, pentru a evita execuția unor lucrări de slabă calitate.
Autoritățile române încearcă să asigure continuitatea investițiilor prin un mix de finanțare, incluzând și fondurile destinate mobilității militare. Ionel Scrioșteanu a menționat că România face front comun cu Bulgaria și Grecia la nivelul Comisiei Europene pentru a obține o alocare mai substanțială pe zona de coeziune. Obiectivul este de a menține ritmul actual de investiții prin combinarea resurselor europene cu alte surse, precum bugetul de stat sau împrumuturile, pentru a evita blocarea șantierelor.
Strategia de dezvoltare a infrastructurii rutiere din România urmărește atingerea pragului de 1.500 de kilometri de autostradă și drumuri expres până în jurul datei de 20 octombrie 2026. Această evoluție face parte dintr-un program investițional stabilit pentru perioada 2021-2030, care vizează asigurarea proiectelor în toate regiunile țării și menținerea continuității investițiilor în contextul noilor prioritări de securitate și mobilitate.