Situația financiară a numeroaselor administrații locale din România evidențiază o dependență critică de transferurile de la bugetul de stat. În acest context, comuna Certejul de Sus se confruntă cu dificultăți bugetare severe, fiind una dintre localitățile cu cele mai mari datorii către ANAF. Această problemă reflectă o tendință generală în care peste 95% din comunele din țară nu reușesc să își asigure singure resursele necesare pentru funcționare.
Comuna Certejul de Sus, care are o populație de 3.000 de locuitori, a acumulat o datorie de peste 8.400.000 de lei către ANAF în anul 2025. Analiza bugetară indică o presiune enormă asupra resurselor locale, deoarece pentru anul 2026 primăria estimează venituri de 7,1 milioane de lei. Din această sumă, cheltuielile destinate exclusiv salariilor vor ajunge la 3,5 milioane de lei, ceea ce înseamnă că jumătate din venituri sunt direcționate către personal.
Evoluția cheltuielilor cu personal în Certejul de Sus arată o creștere alarmantă în perioada recentă. În doar patru ani, costurile aferente salariilor au crescut cu o sumă de 1,2 milioane de lei. Această tendință pune sub semnul întrebării capacitatea de gestionare a bugetului local, având în vedere că o parte semnificativă din fondurile disponibile sunt consumate de administrarea primăriei, lăsând resurse limitate pentru alte investiții sau servicii publice.
Alte localități prezintă deficite sau dependențe similare de subvenții. Orașul Murgeni, cu 6.800 de locuitori, se bazează pe subvenții de la stat pentru 65% din bugetul său de 55.000.000 de lei. În același timp, orașul Curtici funcționează cu un deficit, având cheltuieli de 41.000.000 de lei față de venituri de 33.000.000 de lei. La Solca, cheltuielile cu personal reprezintă 2.350.000 de lei din veniturile totale de 17.000.000 de lei.
Situația este similară și în orașul Ștei, unde populația este de 5.300 de locuitori. Conform datelor bugetare, cheltuielile de funcționare ale orașului sunt de 13.000.000 de lei, dintre care 7.300.000 de lei sunt direcționate anual către angajații din primărie și din alte administrații locale. Aceste cifre subliniază dificultatea multor administrații de a menține un echilibru între costurile de funcționare și necesitățile de dezvoltare a comunităților.
În România există peste 2.800 de comune, însă majoritatea covârșitoare au nevoie de fonduri de la guvern pentru a putea funcționa. Când aceste transferuri nu sunt asigurate, localitățile încep să acumuleze datorii imense. Din totalul de 2.859 de comune din țară, doar 38 de unități administrative reușesc să se susțină financiar fără ajutorul statului, restul fiind într-o stare de faliment tehnic.