Deputata USR Cristina Prună a prezentat date privind situația demografică a localităților din România, subliniind că numeroase unități administrative se află sub pragurile legale necesare pentru înființarea acestora. Analiza indică faptul că o parte semnificativă din structura administrativ-teritorială nu respectă limitele de populație stabilite de legisplicația în vigoare. Informațiile utilizate pentru această evaluare provin din datele furnizate de Curtea de Conturi pentru anul 2023.
Conform cifrelor prezentate de Cristina Prună, din totalul de 2.859 de comune, 432 de localități au un număr de locuitori mai mic de 1.500. În ceea ce privește mediul urban, din totalul de 216 orașe, excluzând municipiile, 119 localități au o populație sub pragul de 10.000 de locuitori. Această situație înseamnă că peste jumătate dintre orașele din țară și aproximativ 15% dintre comune se încadrează sub limitele demografice prevăzute de lege.
În contextul acestor date, guvernul actual a anunțat intenția de a încuraja procesul de comasare voluntară a localităților. Pentru unitățile administrative care au sub 1.500 de locuitori, autoritățile vor propune utilizarea unor stimulente pentru a facilita acest proces de unificare. Cristina Prună a evaluat această inițiativă ca fiind un pas înainte, deși a considerat că măsurile anunțate sunt foarte puțin, insistând pe necesitatea monitorizării implementării practice.
Deputata a subliniat că reforma administrativă trebuie să vizeze capacitatea reală a primăriilor de a atrage investiții și de a se autofinanța. Obiectivul central trebuie să fie transformarea comunităților în entități cu administrații eficiente, care să ofere servicii de calitate și să fie mai puțin dependente de transferurile financiare provenite de la București. Un aspect critic menționat este menținerea accesului cetățenilor la servicii, în timp ce resursele administrațiilor sunt unite pentru eficiență.
Eficiența cheltuielilor pentru întreținerea aparatului administrativ reprezintă un indicator esențial în procesul de reorganizare. Cristina Prună a menționat că succesul acestei reforme depinde de modul în care este pusă în practică, deoarece detaliile sunt cruciale pentru rezultate. Scopul final al regândirii organizării administrativ-teritoriale trebuie să fie reducerea costurilor inutile și creșterea capacității de dezvoltare locală prin gestionarea optimă a resurselor disponibile.
Reforma administrativ-teritorială în România vizează adesea ajustarea numărului de unități de primă linie pentru a răspunde nevoilor de modernizare a statului. Această temă este strâns legată de capacitatea de gestionare a bugetelor locale și de optimizarea serviciilor publice. Discuțiile despre comasarea localităților apar frecvent în cadrul dezbaterilor privind eficiența instituțiilor statului și sustenabilitatea financiară a administrațiilor de nivel local.