Consiliul Concurenței a semnalat că reglementările aplicate în sectorul gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) afectează direct competitivitatea pieței. Într-un studiu recent, instituția a evidențiat faptul că anumite condiții impuse companiilor pot limita atât intrarea noilor jucători, cât și menținerea celor existenți. Această situație reduce presiunea concurențială și poate afecta capacitatea întregului sistem de a gestiona volumele tot mai mari de echipamente electrice și electronice.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a subliniat că obiectivele de mediu trebuie susținute prin reguli clare, proporționale și ușor de aplicat. Suprapunerea cerințelor de licențiere, autorizare și certificare riscă să limiteze accesul operatorilor și să pună presiune asupra capacității de gestionare a DEEE. Această dinamică poate genera efecte directe asupra costurilor suportate atât de către producătorii de echipamente, cât și de către consumatorii finali.
Noile prevederi legislative adoptate în 2024 au făcut condițiile de licențiere considerabil mai stricte decât în alte categorii de deșeuri. Pentru organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR), licențierea este condiționată de deținerea unei cote de piață de cel puțin 5% pentru o categorie de EEE și de constituirea unei garanții de două milioane de lei către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Această garanție trebuie acoperită din surse proprii, fără a utiliza sumele colectate prin Timbrul verde.
Impactul acestor măsuri este vizibil în scăderea numărului de organizații colective, care a trecut de la 19 în perioada 2021-2023 la doar 14 OTR în 2026. În plus, lipsa organismelor de certificare acreditate la nivel național face procesul de conformare mai costisitor pentru operatorii mici și mijlocii. Parteneriatele obligatorii necesare pentru obținerea autorizației de mediu transformă accesul pe piață într-un proces accesibil în principal operatorilor mari, care dețin resurse financiare și tehnice solide.
Sistemul funcționează pe principiul răspunderii extinse a producătorului (REP), prin care producătorii și importatorii răspund financiar pentru gestionarea deșeurilor. În România, aceștia își transferă obligațiile către organizațiile colective (OTR) care finanțează colectarea și tratarea deșeurilor. Totuși, comparația cu alte state europene arată o presiune financiară ridicată, România având contribuții de aproximativ 4,4 euro/locuitor în 2023, față de 3,3 euro/locuitor în Olanda sau 1,7 euro/locuitor în Italia.
Gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice este un proces complex care implică colectarea, tratarea, reciclarea și eliminarea în siguranță a acestora. În România, eficiența colectării a cunoscut o îmbunătățire semnificativă, rata estimată de colectare urcând de la 33% în 2020 la 57% în 2025, însă infrastructura rămâne concentrată geografic, cu o asimetrie majoră între județe.
Consiliul Concurenței recomandă Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) realizarea unei analize de impact pentru a verifica dacă obiectivele de mediu pot fi atinse prin măsuri mai puțin restrictive. Autoritatea propune reanalizarea pragului de 5% pentru licențiere și a garanției de două milioane de lei, precum și standardizarea subcategoriilor de EEE utilizate de organizațiile colective pentru a permite o comparație obiectivă a tarifelor Timbrului verde.