Un bloc monument istoric situat pe strada Londra nr. 18, din cartierul Dorobanți, se află într-o situație de blocaj administrativ de aproape un an. Deși proprietarii sunt dispuși să finanțeze lucrările de consolidare, imobilul, încadrat în clasa I de risc seismic, nu a obținut încă certificatul de urbanism necesar pentru continuarea procedurilor de autorizare. Această întârziere afectează un proiect de consolidare estimat la câteva sute de mii de euro, într-un context în care clădirea prezintă degradări care pot pune în pericol siguranța trecătorilor.
Arhitectul Marian Lazăr subliniază că procesul de obținere a documentelor de la autorități este extrem de lent, Primăria București oferind răspunsuri care pot dura între șase luni și doi de ani. Această perioadă depășește termenele legale de 7, 15 sau 30 de zile prevăzute pentru astfel de solicitări. Conform lui Marian Lazăr, volumul mare de cereri și procedurile administrative actuale generează probleme majore, determinând uneori proprietarii să renunțe la demersurile legale din cauza timpului de așteptare prea lung.
Pentru a combate aceste întârzieri, Marian Lazăr propune digitalizarea documentației și integrarea inteligenței artificiale în procesul de analiză a dosarelor de la Primărie. Tehnologia ar putea permite scanarea și încărcarea electronică a documentelor, urmând ca un program de inteligență artificială să realizeze rezumate și analize preliminare în doar câteva minute. În acest scenariu, funcționarii ar putea prelua cazurile complexe, lăsând operațiunile de rutină și sintetizarea datelor în seama sistemelor automate, accelerând astfel emisia răspunsurilor.
Proiectul actual de consolidare se îndepărtează de soluțiile propuse într-o expertiză seismică din 1993, care ar fi costat peste două-trei milioane de euro. Acea variantă veche presupunea demolarea unor pereți și construcția unor diafragme noi din beton armat, necesitând evacuarea parțială a locatarilor. Echipa actuală de proiectare propune însă o metodă mai puțin invazivă, bazată pe scanări 3D și testarea materialelor, prin care se vor aplica cămășuiri de beton pe pereții interiori, evitând astfel demolările ample.
Situația imobilului este agravată de faptul că Poliția Locală a Capitalei a avertizat asociația de proprietari cu amenzi între 1.000 și 5.000 de lei pentru nerespectarea obligației de întreținere. În ciuda solicitării de autorizare în regim de urgență depusă la Primăria Capitalei în august, procedurile rămân suspendate. Arhitectul Marian Lazăr estimează că o restaurare integrală a clădirii, pentru revenirea la valoarea arhitecturală inițială, ar necesita o investiție de aproximativ 10 milioane de euro.
În România, protecția monumentelor istorice este reglementată prin legi stricte care impun proceduri de avizare complexe pentru orice intervenție asupra patrimoniului. Această legislație vizează conservarea integrității structurale și estetice a clădirilor vechi, însă, în absența unor mecanisme de digitalizare eficiente, procesul de obținere a avizelor de la instituțiile de specialitate poate deveni un obstacol major pentru proprietarii care doresc să asigure siguranța clădirilor lor.