Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că bugetul pentru anul 2027 va fi supus unor constrângeri severe, subliniind că perioada viitoare ar putea fi chiar mai dificilă din punct de vedere bugetar decât anul 2026. Într-o comunicare, acesta a insistat asupra necesității de a aborda procesul de adoptare a bugetului în Parlament cu prudență, precauție și responsabilitate, având în vedere multiplele presiuni la care se confruntă România în acest moment.
Pe partea de cheltuieli, Alexandru Nazare a evidențiat creșterea costurilor necesare pentru consolidarea capacității de apărare, pe fondul noilor realități de securitate din regiune, inclusiv prin implementarea investițiilor finanțate prin SAFE. Totodată, ministrul a menționat probleme structurale legate de eficiența administrației publice și presiunile pentru recuperarea puterii de cumpărare, după doi ani în care salariile din sectorul public și pensiile nu au fost indexate, plus stocul de obligații rezultate din hotărâri judecătorești neachitate.
În ceea ce privește veniturile, deși colectarea s-a îmbunătățit, Alexandru Nazare a declarat că România are încă mult de recuperat din cauza evaziunii și a economiei gri, fenomene care erodează baza de venituri. Un alt factor critic este închiderea componentei excepționale de finanțare prin PNRR, ceea ce înseamnă că granturile care au susținut volumul ridicat de investiții nu vor mai fi disponibile. Pentru a menține nivelul investițiilor, statul trebuie să treacă la utilizarea fondurilor de coeziune și la o implicare mai mare a capitalului privat.
Ministrul a subliniat că statul nu poate angaja noi cheltuieli sau angajamente permanente fără surse solide de finanțare, cerând un buget pentru 2027 realist și credibil. El a argumentat că predictibilitatea fiscală impune onestitate în privința constrângerilor și a priorităților. Obiectivul trebuie să fie trecerea de la un model de investiții susținut de PNRR la unul bazat pe fonduri europene structurale și investiții publice atent prioritizate, asigurând în același timp o tranziție de la stabilizarea fiscală la creșterea economică.
Alexandru Nazare a amintit că, din 2021, România a ajuns la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și la o perioadă de inflație ridicată, situație care necesită corectarea dezechilibrelor într-un timp mult mai scurt. El a avertizat că deciziile dificile amânate au acumulat costuri pe care le plătește economia, antreprenorii și cetățenii prin taxe, inflație sau dobânzi mai mari. Responsabilitatea administrativă este esențială pentru a proteja cetățenii de șocuri financiare și pentru a menține o direcție economică stabilă.
Gestionarea bugetară în România este influențată de un context macroeconomic complex, marcat de un dezechilibru extern vizibil în deficitul de cont curent. Această realitate, alături de modificările de preț în sectorul energiei și efectele inflației, afectează direct consumul și competitivitatea. În acest cadru, capacitatea de a menține investițiile depinde de o prioritizare strictă a resurselor naționale și de capacitatea de a atrage capital privat pentru a compensa scăderea granturilor europene excepționale.