Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), inițiatoarea Mișcării pentru Reconstrucția României (MRR), a avertizat că lipsa unui guvern învestit pentru aproape cinci luni a transformat disputa politică într-o criză a statului. După ce Parlamentul a retras încrederea Guvernului condus de Ilie Bolojan pe 5 mai 2026, România se află într-un regim de administrare interimară de 149 de zile. Acest executiv limitat nu poate iniția proiecte de lege, nu poate emite ordonanțe și este restricționat în implementarea oricăror reforme necesare.
Situația politică este marcată de un eșec repetat al încercărilor de formare a unei majorități. În acest interval de timp, trei prim-miniștri au fost desemnați, însă două guverne au fost respinse în plenul Parlamentului. Ultima tentativă de învestitură, desfășurată pe 30 septembrie, a obținut doar 182 de voturi, fiind sub pragul de 233 necesar. Această evoluție indică faptul că distanța față de o majoritate funcțională se adâncește progresiv la fiecare tentativă de formare a unui cabinet.
Indicatorii economici relevă o perioadă de instabilitate severă, cu o economie în contracție de 1,6% în primul semestru și de 2% în trimestrul al doilea față de 2025. Inflația anuală a ajuns la 6,2% în august, fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană, în timp ce prețurile serviciilor au crescut cu 11,3%. În paralel, datoria publică a atins 1.194 de miliarde de lei în luna mai, reprezentând 61,4% din PIB, ceea ce activează restricții legale privind cheltuielile de personal și asistența socială.
Evoluția bugetară arată că reducerea deficitului la 2,89% din PIB a fost susținută de venituri, inclusiv de o creștere de 25,2% a încasărilor din TVA. Totuși, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,7% față de anul trecut, ajungând la 42 de miliarde de lei, în timp ce investițiile străine directe au scăzut cu 80%. Statul utilizează tot mai mult resurse pentru datoriile anterioare, în condiții în care 69,2% din investițiile publice sunt acoperite de fonduri europene.
Nivelul încrederii cetățenilor în instituții a ajuns la valori minime, conform datelor furnizate de INSCOP și CURS din 2026. Doar 11,9% dintre români mai au încredere în Parlament, în timp ce în Guvern încredere au doar 18,4% dintre respondenți. Justiția este încredută de 25,4% din populație, iar Președinția de 27,9%, în condițiile în care peste 70% dintre cetățeni consideră că direcția în care merge țara este greșită.
Contextul instabilității politice și economice se înscrie într-un cadru de dificultăți administrative care afectează funcționarea normală a statului. În acest periodă de blocaj legislativ, capacitatea de decizie a autorităților este limitată de pragurile de prudență fiscală și de absența unui mandat de guvernare complet, ceea ce împiedică abordarea problemelor structurale ale economiei românești și gestionarea eficientă a resurselor publice.