Primăria Municipiului București a publicat date prin care susține că numărul locurilor de parcare publice cu plată din oraș s-a dublat în ultimele două ani. Instituția afirmă că rețeaua de parcaje a cunoscut o extindere semnificativă, menționând că, față de anul trecut, au fost adăugate 20.000 de locuri noi. Totodată, autoritățile locale subliniază o creștere de 75% a numărului de plăți efectuate de utilizatori în această perioadă.
Analiza datelor furnizate de PMB relevă însă o discrepanță între numărul de locuri disponibile și volumul de tranzacții înregistrate. În iunie 2024, se înregistrau 23.312 locuri de parcare publică cu plată, ceea ce a generat un total de 589.007 tranzacții. Acest raport însemna un număr mediu de 25,2 tranzacții efectuate pentru fiecare loc de parcare disponibil în acea lună a anului.
Situația s-a schimbat semnificativ până în iunie 2026, când numărul locurilor de parcare publică cu plată a ajuns la 52.000. În acest interval, numărul total de tranzacții a fost de 1.031.639. Deși volumul total de plăți pare mai mare, raportul dintre tranzacții și locurile de parcare a scăzut la o medie de 19,8 tranzacții pe fiecare loc de parcare declarat de primărie.
Această evoluție indică o scădere a numărului mediu de tranzacții de aproximativ 20% în intervalul iunie 2024 - iunie 2026. Schimbarea are loc într-un context în care, începând cu data de 1 mai 2026, PMB a decis eliminarea parcării gratuite pentru mașinile hibride. Extinderea rețelei de parcaje albastre pare să fi depășit ritmul de utilizare a acestora de către cetățeni.
Administrația locală continuă să promoveze extinderea rețelei de parcaje ca pe un succes al gestionării spațiului public. Totuși, calculul matematic arată că densitatea tranzacțiilor pe unitatea de loc de parcare este acum mai mică decât în perioada precedentă. Diferența dintre numărul de locuri și numărul de plăți sugerează o utilizare mai fragmentată a infrastructurii de parcare din București.
Gestionarea locurilor de parcare în București rămâne un subiect de interes pentru administrația locală și cetățeni, fiind strâns legată de mobilitatea urbană. Deciziile privind taxarea anumitor categorii de vehicule sau extinderea zonelor cu plată influențează direct veniturile municipale și comportamentul șoferilor. Evoluția acestor indicatori reflectă modul în care resursele de spațiu public sunt ocupate în capitală.