Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a anunțat intenția de a implementa un Cod electoral structurat, care să asigure un set de reguli comune pentru toate tipurile de scrutin. Propunerea vizează eliminarea disparităților actuale din legislație, care generează dificultăți operaționale. Adrian Țuțuianu a subliniat că acest nou instrument legislativ ar trebui să acopere alegerile locale, parlamentare, europarlamentare, prezidențiale și referendumurile, oferind un fundament juridic stabil și predictibil.
Conform declarațiilor făcute vineri în cadrul unei conferințe de presă, structura propusă ar trebui să includă o parte generală aplicabilă tuturor proceselor electorale. În prezent, Adrian Țuțuianu a evidențiat faptul că birourile electorale au componențe diferite, variind de la cinci, șapte, până la nouă membri, în funcție de tipul de alegeri organizate. Această lipsă de uniformitate cauzează confuzii și îngreunează completarea proceselor verbale privind rezultatele votării în diverse etape ale scrutinului.
Partea a doua a viitorului Cod electoral ar trebui să conțină reguli speciale, adaptate fiecărui tip de scrutin în parte. De asemenea, Adrian Țuțuianu a menționat necesitatea unei secțiuni dedicate referendumului, deoarece legislația actuală a fost modificată conjunctural pentru a răspunde unor contexte specifice, precum în cazul președintelui României. Codul ar trebui să prevadă, în mod clar, și reguli distincte pentru organizarea alegerilor anticipate și a celor parțiale.
Președintele AEP a semnalat că lipsa unor termene clare pentru organizarea alegerilor parțiale a dus la numeroase cereri de chemare în judecată împotriva Autorității Electorale Permanente și a Guvernului. Unul dintre motivele litigiilor este neorganizarea scrutinului în termen de 90 de zile de la data alegerilor parțiale. Pentru a evita aceste probleme, Adrian Țuțuianu propune ca AEP să organizeze în fiecare an alegeri în localitățile unde posturile de primar au fost vacantate sau consiliile locale au fost dizolvate.
În cadrul propunerii, Adrian Țuțuianu sugerează evitarea organizării alegerilor parțiale în anul în care au loc deja alegeri la termen. El consideră că desfășurarea unui scrutin în martie și a unuia nou în septembrie reprezintă o cheltuială inutilă pentru bugetul statului. Această abordare ar avea scopul de a elimina o temă care generează dispută în spațiul public și de a optimiza resursele utilizate în procesul de organizare a votului.
Procesul de reformă electorală este marcat de o tentativă de a trece de la exerciții intelectuale la soluții legislative aplicabile. În trecut, în anul 2012, a existat o intenție similară de a scrie un cod electoral, însă Adrian Țuțuianu a precizat că munca depusă atunci a rămas doar la nivel de exercițiu. Noua inițiativă urmărește să aducă o stabilitate pe care legislația actuală, fragmentată pe tipuri de scrutin, nu o poate oferi.