Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), a prezentat în fața Comisiilor Juridice Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului un plan detaliat pentru reorganizarea instituției. În cadrul prezentării, șeful AEP a dezvăluit faptul că o parte semnificativă din personalul actual nu a fost angajat prin proceduri competitive. Această situație este cauzată de utilizarea unor mecanisme legislative care permit mutarea angajaților din cadrul grupurilor parlamentare direct în structura autorității.
Conform declarațiilor făcute de Adrian Țuțuianu, jumătate dintre angajații AEP nu au parcurs niciodată un concurs pentru ocuparea funcțiilor. Acesta a explicat faptul că mulți au utilizat o procedură prin care sunt angajați la un grup parlamentar pentru o scurtă perioadă, apoi sunt mutați în cadrul instituției. Adrian Țuțuianu a subliniat că nu poate garanta continuitatea reformei cu oameni care nu au parcurs trepte profesionale clare și care nu pot răspunde adecvat provocărilor actuale.
Proiectul de reformă instituțională vizează modificări structurale atât la nivel central, cât și la nivel teritorial, pentru a respecta normele Codului administrativ și statutul funcționarului public parlamentar. Planul prevede înființarea unei direcții de planificare strategică și coordonare teritorială, precum și a unei direcții de educație democratică și instruire electorală. De asemenea, pentru a respecta Legea 7/2006, au fost create câteva birouri de câte patru posturi, respectând cota de maximum 8% prevăzută de OUG 57/2019.
Procesul de simplificare organizatorică va implica desființarea unui număr important de posturi de conducere și de execuție. La nivel central, se vor elimina 30 de posturi de execuție și trei posturi de conducere, alongside 12 posturi parlamentare de conducere, director și director-adjunct. La nivel teritorial, reorganizarea presupune desființarea a 105 posturi de execuție și a 42 de posturi de director. Redimensionarea aparatului de specialitate se va face pe baza unor indicatori precum numărul de secții de votare, numărul de alegători și populația.
Pe lângă restructurarea internă, Adrian Țuțuianu a menționat pachete legislative importante, inclusiv un proiect privind dreptul de vot al cetățenilor din alte state membre UE rezidenți în România. Un alt proiect vizează aplicarea Regulamentului 900/2024 privind publicitatea politică și targetarea publicului-țintă. Totodată, se lucrează la un proiect de lege pentru organizarea și funcționarea partidelor politice, la un nou Cod electoral și la o lege a finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale.
Autoritatea Electorală Permanentă este instituția responsabilă cu gestionarea proceselor electorale și supravegherea respectării legislației în timpul alegerilor. În cadrul sistemului administrativ, AEP coordonează activitățile electorale pe întreg teritoriul țării, asigurând funcționarea Registrului electoral și monitorizarea finanțării partidelor. Instituția trebuie să asigure transparența prin publicarea rapoartelor de control pentru cele 276 de partide politice verificate anual.