Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat marți, în cadrul ședinței Comisiilor parlamentare juridice reunite, că jumătate dintre angajații instituției nu au fost selectați prin procedură de concurs. Conform declarațiilor sale, acești salariați au beneficiat de o metodă prin care au fost angajați la un grup parlamentar pentru o perioadă de doar o zi sau două, pentru a fi ulterior mutați în structura AEP. Adrian Țuțuianu a subliniat dificultatea de a implementa o reformă cu persoane care nu au parcurs etape profesionale clare.
Proiectul de regulament de funcționare al AEP, înaintat de șeful instituției, vizează o reorganizare a structurii organizatorice. Planul propus prevede un total de 395 de posturi, excluzând demnitarii și personalul cabinetelor președintelui sau al vicepreședinților. Această cifră include 247 de posturi pentru structura centrală și 148 de posturi pentru structurile teritoriale. Adrian Țuțuianu a explicat că această structură este concepută pentru a asigura un nivel de pregătire adecvat al personalului și pentru a transforma instituția într-un reper de bune practici.
Evoluția numărului de posturi din cadrul AEP a fost una constantă în ultimii ani. În 2012, instituția avea 131 de angajați, cifra crescând la 269 în 2015 și la 375 în 2019. În perioada 2020-2024, numărul posturilor a ajuns la 575, dintre care 280 se aflau la sediul central și 295 în structurile teritoriale. Prin noua propunere, se urmărește o reducere totală de 147 de posturi, deși Adrian Țuțuianu a menționat că o parte din scădere a fost asistată de plecări voluntare.
La nivelul structurii centrale, reorganizarea presupune desființarea a 30 de posturi de execuție și a trei posturi de conducere. Totodată, se vor desființa 12 posturi corespunzătoare funcțiilor parlamentare de conducere, precum director sau director adjunct, înlocuite de nouă posturi pentru funcții de nivel inferior, precum șef de serviciu. În ceea ce privește structurile teritoriale, planul prevede o simplificare a procedurii organizatorice prin desființarea a 105 posturi de execuție și a 42 de posturi de conducere, respectiv director.
Mihăiță Voicu, președintele sindicatului din AEP, s-a opus proiectului, considerând că acesta nu este necesar și nici oportun. El a avertizat că instituția riscă să piardă funcționari cu experiență chiar înainte de un interval electoral solicitant, perioada 2028-2040. Mihăiță Voicu a susținut că reducerea drastică a structurilor teritoriale poate slăbi capacitatea de control a instituției, menționând că personalul din direcțiile județene deține o expertiză necesară pentru activitățile de control ale finanțării partidelor politice.
Deciziile privind regulamentul au fost amânate de către președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților, Bogdan Ciucă, pentru a permite parlamentarilor o analiză detaliată. În contextul legislativ actual, gestionarea cheltuielilor de personal este strict reglementată prin Ordonanța 7/2026, o normă care impune limite pentru costurile aferente angajaților în instituțiile publice. Adrian Țuțuianu a precizat că respectarea acestor limite este esențială pentru funcționarea legală a Autorității Electorale Permanente.