Academia Română a anunțat intenția de a reduce ponderea acordată articolelor științifice publicate în procesul de evaluare a cercetătorilor, a proiectelor de cercetare și a instituțiilor de cercetare. Această propunere vine ca o reacție la prezența numeroaselor reviste de specialitate care publică materiale contra cost, fără a manifesta interes pentru valoarea reală a conținutului. Biroul Prezidiului Academiei a semnalat necesitatea unei schimbări structurale în modul în care este măsurată performanța academică.
Instituția a criticat dur modul de operare al așa-numitelor reviste prădătoare și al fabricilor de articole, acuzându-le că urmează un model de afaceri bazat pe profit. Aceste entități profită de publicarea rapidă și fără discernământ a unui volum imens de materiale, utilizând un proces de peer-review extrem de superficial. Academia Română a observat o creștere accentuată a numărului de articole provenite din România care apar în astfel de publicații, ale căror practici editoriale ridică semne de întrebare privind profesionalismul.
Mecanismul acestor publicații se bazează pe taxe plătite de către autori, astfel încât veniturile editurii sunt direct proporționale cu numărul de manuscrise acceptate. Revistele folosesc campanii agresive de tip spam academic prin e-mail, solicitând manuscrise chiar și unor cercetători ale căror domenii de activitate nu au nicio legătură cu profilul revistei. De asemenea, se practică publicarea excesivă de numere speciale, încredințate unor editori invitați care au o vizibilitate internațională redusă.
Alte caracteristici identificate includ un timp de procesare editorială extrem de scurt, incompatibil cu un proces de peer-review serios, și o rată de respingere mult sub normele disciplinei. Academia Română a semnalat, de asemenea, un procent exagerat de autocitări și de citări intra-editură, realizate prin încrucișarea citărilor între revistele aceleiași edituri. În acest context, instituția a menționat și o proliferare periculoasă a unor congrese sau conferințe internaționale prădătoare care contribuie la falsificarea CV-urilor cercetătorilor.
Pentru a remedia aceste deficiențe, Academia Română propune implementarea unui proces de evaluare calitativă, bazat pe principiile Acordului european privind reforma evaluării cercetării (CoARA, 2022). Noua abordare vizează punerea accentului pe valoarea, impactul și relevanța rezultatelor cercetării, evitând utilizarea unor formule aritmetice goale de conținut. Scopul este de a asigura o recunoaștere corectă a meritului științific în detrimentul volumului brut de publicații.
Evoluția acestor practici de evaluare academică se încadrează într-un context mai larg de reforme ale sistemelor de cercetare la nivel european. Obiectivul central este alinierea standardelor naționale la cerințele de integritate și rigurozitate impuse de comunitatea științifică internațională. Prin adoptarea principiilor CoARA, România urmărește o tranziție de la o cultură a cantității către una centrată pe calitatea contribuțiilor aduse cunoașterii.