Prim-ministrul Ungariei, Péter Magyar, a declarat luni, în cadrul unui discurs susținut în parlament, că țara sa nu este membră a formatului de cooperare „Carpathian Eight” (C8). Această inițiativă, lansată de Ucraina, urmărește consolidarea parteneriatelor între statele din regiunea Carpaților. Magyar a precizat că, deși Budapesta a primit o invitație oficială din partea Ucrainei pentru a se alătura acestui grup, decizia de a nu accepta a fost luată din motive pe care nu le-a detaliat în cadrul sesiunii parlamentare.
Formatul „Carpathian Eight” a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 18 septembrie, având ca scop reuniunea Ucrainei cu șapte țări europene, inclusiv România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria și Ungaria, alături de Uniunea Europeană. În cadrul primului summit carpatic, reprezentanți din Austria, Polonia, România, Serbia și Slovacia au adoptat o declarație finală. Ungaria a fost reprezentată la acest eveniment doar la nivel de adjunct al ambasadorului ungar la Kiev, fără a oferi un răspuns oficial privind participarea sa până în momentul summitului.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a reacționat marți la afirmațiile prim-ministrului ungar, descriind declarațiile lui Péter Magyar drept „nefondate și conflictuale”. Sîbiha a subliniat că această inițiativă regională vizează dezvoltarea întregii zone, contribuind la prosperitate și la implementarea unor proiecte de interconectare între cele opt țări implicate. Șeful diplomației ucrainene a menționat că motivele refuzului categoric din partea Ungariei rămân necunoscute, exprimând o stare de surprindere față de această poziție oficială a Budapestei.
Conflictul diplomatic s-a extins și asupra domeniului energetic, după ce Magyar a susținut că guvernul său nu va permite construirea unor depozite de petrol pe teritoriul Ungariei destinate Ucrainei. Andrii Sîbiha a avertizat că astfel de decizii pun în pericol cooperarea directă și pragmatică dintre companiile energetice ucrainene și cele maghiare, care fusese deja convenită printr-un memorandum bilateral. Ministrul a criticat amestecul politicii în afacerile pragmatice, afirmând că acest lucru nu produce rezultate pozitive pentru niciuna dintre părți.
Diplomația de la Kiev a criticat dur direcția actuală a Ungariei, sugerând că, deși Victor Orban nu mai deține puterea, politica sa de obstrucționism și izolaționism continuă să fie aplicată. Andrii Sîbiha a declarat că „Orbanismul” nu a adus niciodată beneficii Ungariei sau regiunii și nu va aduce nici pe viitor. Reacția sa subliniază o prăpastie între obiectivele de integrare regională propuse de Kiev și poziția de retragere pe care Budapesta o menține în raport cu partenerii din zona Carpaților.
Contextul regional este marcat de o instabilitate constantă, în condițiile în care Rusia continuă să atace infrastructurile industriale din Ucraina. În timp ce Kievul răspunde prin lovituri asupra unor ținte rusești, precum o rafinărie, tensiunile politice la nivelul țărilor vecine adaugă un strat suplimentar de complexitate proceselor de cooperare transfrontalieră și de securitate regională în zona de frontieră.