Rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din Serbia marchează un punct de cotitură istoric pentru statul vecin, prin victoria Listei Studenților în detrimentul Partidului Progresist Sârb (SNS). Această mișcare, formată în urma protestelor studențești, a obținut aproximativ 53% din voturi, ceea ce ar urma să îi asigure circa 140 de locuri din totalul de 250 de mandate în Adunarea Națională. În schimb, blocul condus de Aleksandar Vučić a înregistrat un rezultat de aproximativ 39%, obținând doar 104 locuri în legislativ.
Lista Studenților este descrisă de expertul Dragoș Ioniță ca fiind o mișcare eterogenă și anti-sistem, care nu urmează axele tradiționale stânga-dreapta. Structura sa este descentralizată, bazându-se pe adunări studențești și ședințe plenare, spre deosebire de partidele consacrate care utilizează ierarhii rigide. Candidații au fost selectați prin procese participative, orientându-se către profesioniști precum academicieni sau medici, fără a deține roluri anterioare în structurile politice tradiționale ale regiunii.
Ascensiunea acestei forțe politice a fost accelerată de tragedia din Novi Sad, din noiembrie 2024, când prăbușirea unei copertine a gării a ucis 16 persoane. Acest eveniment a transformat nemulțumirile sociale într-o cerere concretă de responsabilitate pentru corupția endemică și achizițiile publice opace. Protestele au mobilizat nu doar studenții, ci și cadre universitare și profesioniști din diverse sectoare, transformând scrutinul într-un referendum asupra modelului de guvernare personalizată exercitat de Aleksandar Vučić.
Pe plan internațional, noul guvern s-ar putea orienta către standardele europene, însă o schimbare radicală de strategie geopolitică este puțin probabilă. Deși procesul de aderare la UE poate beneficia de o reevaluare a relațiilor cu partenerii europeni, Serbia va menține probabil un echilibru strategic cu Rusia și China. Dragoș Ioniță subliniază că o ruptură bruscă față de Moscova sau Beijing ar genera costuri economice și politice semnificative, având în vedere legăturile istorice și investițiile chineze în infrastructură.
Provocarea principală pentru noua majoritate va fi transformarea unității de protest într-un program de guvernare coerent și pragmatic. Lista Studenților va trebui să gestioneze divergențele interne dintre susținătorii liberali și pe cei conservatori pe teme precum politica economică sau statutul Kosovo. Guvernarea va necesita expertiză administrativă pentru a implementa cele 11 subiecte de interes asumate, printre care independența justiției, transparența achizițiilor publice și reforma sistemului de sănătate.
Sistemul politic sârb funcționează ca o republică parlamentară, unde majoritatea parlamentară determină guvernul, deși președintele exercită o influență extinsă. De la venirea la putere a SNS în 2012, puterea a fost centralizată în jurul figurii lui Aleksandar Vučić, care a ocupat funcția de prim-ministru înainte de a deveni președinte. Această perioadă a fost marcată de o rețea de patronaj și o influență majoră asupra mass-media și a instituțiilor publice.