România și Polonia au refuzat solicitările Kievului de a crește capacitatea de tranzit pentru cerealele ucrainene, invocând protecția intereselor propriilor fermieri. Ucraina solicită Uniunii Europene și o sumă de 1,1 miliarde de euro pentru a acoperi costurile suplimentare de transport. Această poziție vine în contextul presiunii exercitate de excesul de produse agricole care ajung pe piețele europene, afectând veniturile producătorilor locali din statele membre.
Ministrul Agriculturii din România, Barna Tánczos, a subliniat că interesul fermierilor naționali rămâne o prioritate absolută. El a explicat faptul că nivelul scăzut al Dunării, combinat cu volumul mare de cereale ucrainene, suprasolicitează porturile țării. Această situație actuală împiedică fermierii români să își vândă propriile produse, creând blocaje logistice majore. Barna Tánczos a menționat că nu este posibilă dublarea capacității rutiere, feroviare sau portuare pentru a absorbi un flux mai mare.
În Polonia, Ministerul Infrastructurii a confirmat oficial că nu intenționează să introducă modificări pentru a crește tranzitul produselor agricole din Ucraina. Purtătoarea de cuvânt Anna Szumańska a declarat că nu există planuri pentru extinderea acestui tip de transport. Această decizie se aliniază cu pozițiile altor state precum Slovacia și Ungaria, care au impus deja restricții privind importurile de cereale ucrainene, pentru a evita destabilizarea piețelor agricole interne.
Ministerul ucrainean al Agriculturii, prin Taras Vysotskyi, avertizează că mai puțin de jumătate din exporturile țării părăsește teritoriul prin rutele europene feroviare, rutiere și fluviale. Dacă blocajul actual persistă, se estimează că până la 35 de milioane de tone de cereale ar putea rămâne blocate în Ucraina în acest an. Situația este critică, deoarece continuarea acestui scenariu ar putea duce la o scădere a suprafețelor cultivate în Ucraina cu 35-40% începând de la primăvară.
Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a menționat că trebuie abordată această problemă, invocând importanța securității alimentare globale. Deși UE nu exclude o reacție colectivă, nu au fost făcute angajamente concrete de sprijin financiar imediat. Germania indică însă că depune eforturi pentru consolidarea rutelor alternative de export, în timp ce Ucraina analizează utilizarea porturilor din Olanda și Germania pentru a asigura ieșirea produselor pe piețele internaționale.
Această criză a logisticii agricole se înscrie într-un context de presiune economică majoră asupra agriculturii europene. Fermierii din Uniunea Europeană se confruntă deja cu dificultăți generate de secetă, temperaturi ridicate și costuri crescute pentru îngrășăminte și combustibili. Tensiunile comerciale dintre statele membre și Ucraina reflectă dificultatea de a echilibra sprijinul geopolitic pentru Kiev cu stabilitatea economică a electoratului agricol european.