Deputatul german Roderich Kiesewetter a avertizat, în cadrul unei vizite la București, că subestimarea agresivității Rusiei constituie în prezent cea mai mare amenințare pentru securitatea europeană. Membrul creștin-democrat (CDU) al Parlamentului german (Bundestag) a subliniat că regimul de la Moscova utilizează metode hibride complexe pentru a pune la încercare stabilitatea continentului. Discursul său a fost susținut în amfiteatrul Nicolae Iorga al Facultății de Istorie, la invitația Fundației Konrad Adenauer, fiind axat pe riscurile geopolitice actuale.
În cadrul conferinței, Kiesewetter a enumerat o serie de tactici utilizate de Moscova, inclusiv atacuri asupra navelor, utilizarea dronelor pentru amenințarea infrastructurii, acțiuni de sabotaj, lovituri cibernetice și prezența spionilor. Politicianul a menționat că Vladimir Putin nu are nevoie de spioni clasici, deoarece poate manipula informațiile prin răspândirea minciunilor, trunchierea adevărurilor și amplificarea zvonistică. Scopul acestor acțiuni este de a scoate de pe agenda publică subiectele esențiale și de a destabiliza societățile democratice.
Analizând scenariile de securitate, Kiesewetter a indicat posibilitatea unei extinderi a războiului dincolo de Ucraina, prin atacuri militare asupra statelor NATO, completate de război cognitiv. El a avertizat că Rusia ar putea încerca, prin presiune militară, să descurajeze statele membre ale Alianței de a se apăra. Această strategie ar putea viza exploatarea diviziunilor interne, miza Moscovei fiind ca anumite state să se limiteze la condamnări verbale, evitând orice ripostă care ar putea duce la o escaladare a conflictului.
Deputatul a criticat dur vechea strategie germană „Wandel durch Handel”, care a presupus că integrarea economică ar transforma Rusia și China în democrații. Kiesewetter a declarat că această abordare a fost o eroare care a dus doar la dependență și prejudicii enorme pentru Germania. El a menționat existența unor cercuri politice care susțin încă aceste idei, referindu-se la fenomenul de „Conexiune Moscova” și „Conexiune Beijing”, acțiunile acestora fiind, în opinia sa, extrem de nocive pentru Europa.
În ceea ce privește serviciile de informații, Kiesewetter a discutat necesitatea unei „licențe pentru a acționa”, care să permită monitorizarea fluxurilor financiare sau contraatacurile cibernetice, sub un control parlamentar și judiciar strict. El a subliniat importanța controlului civil, amintind că în Germania acesta este garantat de decursul istoric. Totodată, a propus implementarea unor criterii riguroase pentru a preveni accesul persoanelor care au activat în vechile sisteme de securitate de la est în funcții relevante de securitate națională.
Contextul securității regionale este marcat de o tranziție constantă a mecanismelor de protecție și de gestionarea moștenirii instituțiilor de aplicare a legii. În Europa de Est, discuțiile privind integritatea serviciilor de informații și eliminarea influențelor reziduale din regimurile autoritare rămân teme de primă oră. Deciziile politice privind criteriile de recrutare și controlul serviciilor secrete sunt esențiale pentru a asigura reziliența democrațiilor în fața atacurilor hibride și ale presiunii externe.