Analistul Ștefan Popescu a semnalat faptul că Marea Neagră se transformă într-un spațiu nefuncțional, o situație care nu pare să fie în interesul României. În cadrul unei emisiuni, acesta a subliniat că există o diferență de abordare între România și Bulgaria în ceea ce privește viziunile regionale. Popescu a menționat că românii par să asume anumite viziuni care nu le aparțin în întregime și pe care nu le înțeleg pe deplin.
Diplomatul a evidențiat o ierarhizare a priorităților între Marea Neagră și Marea Baltică în cadrul structurilor de securitate. Ștefan Popescu a observat că, în timp ce România solicită constant echipamente noi și asistență de la parteneri, răspunsul Aliaților nu este unul prompt. El a comparat situația României cu cea a Țărilor Baltice, care au primit suport tehnic-militar rapid de la europeni și de la SUA în urma unor incidente cu drone.
Pentru a ilustra diferența de tratament, Ștefan Popescu a menționat incidentele cu drone din Polonia și Țările Baltice din luna septembrie. În acele cazuri, NATO a desfășurat exercițiul „santinela de est”, oferind suport prin experți, elicoptere trimise de ceh, 300 de militari sau sisteme anti-dronă poloneze în Lituania. De asemenea, americanii au trimis o aeronavă Poseidon, iar francezii au participat cu un Atlantic pentru a asigura coordonarea și instruirea.
În acest context, analistul pune sub semnul întrebării dacă România va fi lăsată singură pentru gestionarea fluxului de nave către porturile ucrainene care rămân funcționale. Dacă această variantă se confirmă, România trebuie să calculeze costurile necesare pentru menținerea acestui flux. Popescu a avertizat că atacurile vor continua atât timp cât există acest trafic, inclusiv în apele teritoriale, situarea riscurilor fiind la limita siguranței.
Problema securității maritime a fost accentuată de un incident survenit pe 23 octombrie 2026, la aproximativ 13 mile marine est de Constanța. Nava comercială Khoryv, sub pavilionul Insulelor Comore, a fost lovită de o dronă și s-a scufundat, provocând pierderi de vieți omenești. Acest eveniment a readus în atenția publicului riscurile majore la adresa navigației comerciale și necesitatea unei protecții sporite în zona Mării Negre.
Evoluția tensiunilor din regiune reflectă o perioadă de instabilitate marcată de atacuri asupra infrastructurii și navelor comerciale. În timp ce discuțiile despre securitatea maritimă continuă, alte instituții ale statului se concentrează pe restructurări interne, precum cererea ministrului Justiției pentru 500 de noi locuri de detenție. Totodată, contextul geopolitic rămâne tensionat, având în vedere și acuzațiile privind sabotajul de la Carfil, deși Ambasada Rusiei susține că nu au fost prezentate dovezi.