Mai multe instituții publice din Republica Moldova utilizează sisteme de supraveghere video bazate pe software-ul rusesc Trassir, expunând infrastructuri strategice unor riscuri potențiale. Printre entitățile care depind de această tehnologie se numără Aeroportul Internațional Chișinău, Agenția de Servicii Publice (ASP), Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), Termoelectrica și diverse săli de bacalaureat. Deși autoritățile oferă asigurări privind securitatea, investigațiile relevă o dependență persistentă de tehnologia de origine rusă în puncte critice.
Aeroportul Internațional Chișinău utilizează echipamente Trassir încă de la perioada 2015-2019, când administrarea era asigurată de compania „Avia Invest”, deținută de Ilan Șor. Actualul administrator, Sergiu Spoială, a declarat că utilizarea acestui sistem este doar o măsură temporară, necesară pentru întreținerea curentă, existând planuri de înlocuire pe termen mediu. Totuși, o licitație din aprilie 2025 a arătat că aeroportul solicită exclusiv produse compatibile cu Trassir, invocând necesitatea de a menține compatibilitatea cu infrastructura existentă.
Agenția de Servicii Publice (ASP), responsabilă pentru emiterea pașapoartelor și permiselor auto, folosește sistemul Trassir din 2019, având licența valabilă până la sfârșitul anului 2026. Reprezentanții instituției au justificat continuarea utilizării prin menținerea securității informaționale, susținând că datele nu părăsesc sistemul agenției deoarece nu este conectat la internet sau la cloud. Decizia privind înlocuirea sistemului va fi luată ulterior, în funcție de cerințele de securitate și de compatibilitatea tehnică necesară pentru funcționarea infrastructurii.
Software-ul Trassir este produs de compania DSSL din Moscova, iar dezvoltarea acestuia are loc în zona economică specială Zelenograd, din Rusia. Deși există afirmații că sistemele sunt sigure prin lipsa conectivității, experimente realizate de jurnaliștii proiectului Schemes au demonstrat că echipamentele trimit date către servere din Moscova. Acestea utilizează adrese IP asociate cu Digital Network, o companie rusă care a colaborat anterior cu serviciile de securitate ale FSB, ceea ce ridică semne de întrebare privind integritatea datelor.
Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) a emis recomandări pentru minimizarea riscurilor, precum utilizarea unor parole complexe și evitarea conectării la internet. Totuși, procesul de actualizare periodică a sistemelor implică, în cazul Trassir, conectarea la serverele din Moscova pentru descărcarea pachetelor de actualizare. În contextul conflictului din Ucraina, unde camerele de supraveghere au fost utilizate pentru monitorizarea apărării antiaeriene, dependența de software-ul rusesc rămâne un punct sensibil pentru securitatea națională.
Utilizarea tehnologiilor de supraveghere video în spațiul post-sovietic a devenit un subiect de securitate națională, în special în raport cu riscurile de spionaj cibernetic. În Ucraina, peste 10.000 de dispozitive Trassir au fost instalate între 2016 și 2023, inclusiv la centrala nucleară de la Cernobîl, înainte ca acestea să fie demontate la recomandarea serviciilor de securitate.