Republica Moldova inițiază pași pentru crearea unei industrii proprii de producție a dronelor și a sistemelor antidrone. Guvernul de la Chișinău pregătește modificări legislative esențiale care să permită implicarea sectorului privat în industria de apărare, facilitând astfel atragerea investițiilor externe. Președinta Maia Sandu a subliniat necesitatea de a dezvolta capacități interne pentru a proteja securitatea națională, menționând posibilitatea de a prelua tehnologii din Ucraina pentru a construi o echipă de experți locali.
Necesitatea acestor măsuri este accentuată de numărul crescut de incidente care implică aparate de zbor fără pilot. Conform datelor Ministerului Apărării, de la începutul anului 2026 au fost înregistrate 56 de încălcări ale spațiului aerian, iar de la începutul anului 2022 până în prezent, totalul acestor incidente a ajuns la 93. Un astfel de eveniment critic a avut loc pe 3 octombrie, când explozii au fost raportate în mai multe raioane, după ce aparate de zbor au pătruns în spațiul aerian al țării.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a explicat că actualul cadru legal restricționează fabricarea dronelor cu dublă utilizare, însă Parlamentul va interveni pentru a elimina aceste bariere. Aceste tehnologii pot fi aplicate nu doar în securitate, ci și în agricultură sau gestionarea situațiilor de urgență. Igor Grosu a precizat că scopul este producția internă, însă a exclus posibilitatea ca aceste echipamente să fie destinate Ucrainei, insistând pe utilizarea lor pentru interesele naționale.
Radu Burduja, fost secretar general al Ministerului Apărării, susține că proiectul este realizabil dacă se evită reconstrucția modelului sovietic și se investește în software, electronică și inteligență artificială. El recomandă crearea unui ecosistem modern, bazat pe competențele existente în sectorul IT moldovenesc. Pentru a integra aceste resurse, a fost lansată platforma ReSTeH, care include un memorandum de înțelegere cu ROMDEF, vizând colaborarea trilaterală între România, Moldova și Ucraina pentru dezvoltarea tehnologiilor dual-use.
România poate juca un rol strategic în acest proces prin expertiza în certificare, acces la finanțare și integrarea companiilor moldovenești în lanțurile europene de aprovizionare. Radu Burduja a menționat că România aduce standardele NATO și UE, în timp ce Ucraina oferă validarea operațională a tehnologiilor. Această colaborare regională ar putea ajuta Moldova să treacă rapid de la prototipuri la utilizarea efectivă a echipamentelor în condiții de securitate reală.
Dezvoltarea unei industrii de apărare într-un stat neutru precum Republica Moldova nu reprezintă un impediment juridic, conform experților. Neutralitatea constituțională nu impune dezarmarea, ci capacitatea de a-și proteja singur suveranitatea, similar modelelor din Elveția sau Austria. În contextul actual, lipsa unei capacități de apărare poate deveni o vulnerabilitate în fața războiului hibrid, în timp ce o industrie modernă poate asigura autosuficiență în piese de schimb și muniție.