Republica Moldova va trece printr-o reorganizare administrativ-teritorială majoră, renunțând la structura actuală bazată pe raioane în favoarea a trei mari regiuni. Anunțul a fost făcut joi de către premierul Vasile Tofan, care propune o restructurare a statului pentru a reduce birocrația și a crește atractivitatea pentru investiții. Noua împărțire va înlocui unitățile de nivelul doi create în perioada sovietică, vizând consolidarea primăriilor și reducerea costurilor de funcționare.
Noua structură teritorială va include Regiunea Nord, care va cuprinde 11 raioane cu sediul la Bălți, însă municipiul Bălți va rămâne o unitate administrativă separată. Regiunea Centru va asocia 13 raioane, având sediul la Chișinău, dar capitala nu va face parte din această regiune. Regiunea Sud va include 7 raioane, cu sediul la Cahul. În acest nou cadru, municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, în timp ce Autonomia Găgăuză menține statutul special, iar raionul Taraclia va deveni municipiu de nivelul II.
Reforma vizează o reducere drastică a numărului de primării, de la 898 la aproximativ 292 de unități, asigurând un prag minim de 3.000 de locuitori pentru fiecare. Rolul regiunilor va fi strict de administrare și coordonare strategică, în timp ce serviciile publice precum asistența socială, educația, sănătatea sau poliția vor fi gestionate de instituțiile centrale prin structurile lor teritoriale. Premierul Tofan a subliniat că scopul este transferarea puterii și a resurselor către primării, pentru a permite localităților să își rezolve problemele de infrastructură și transport.
Impactul asupra aparatului de stat va fi semnificativ, deoarece numeroși funcționari își vor pierde locurile de muncă prin eliminarea structurilor care își dublează atribuțiile. Deși premierul nu a oferit cifre exacte privind numărul de disponibilizați, în 2025 bugetul celor 32 de raioane a însumat 9 miliarde de lei moldovenești, reprezentând 2,54% din PIB. Din aceste fonduri, aproximativ 77% erau direcționate către educație. Economiile vor fi realizate prin reducerea aparatului administrativ, menținând în același timp finanțarea serviciilor de bază.
Administrația regională va fi aleasă prin vot, iar la scrutinul local din 2027, cetățenii vor utiliza trei buletine de vot: pentru consiliul local, primar și consiliul regional. Viorel Furdui, director executiv al CALM, a salutat inițiativa, dar a avertizat asupra necesității de a defini clar competențele și finanțarea. Acesta a subliniat importanța ca noile regiuni să nu devină structuri care să intervină politic sau administrativ peste primării. Pachetul legislativ urmează să fie aprobat de Parlament în toamnă.
În Republica Moldova, raioanele funcționează ca unități administrativ-teritoriale de nivelul doi, similare județelor din România. Acestea au fost stabilite în perioada sovietică și au servit timp de decenii ca puncte de control administrativ și politic. Reforma actuală propune trecerea de la acest model vechi la unul de regionalizare, încercând să elimine sistemul de birocrație care a oferit locuri de muncă pentru zeci de mii de persoane pe linie de partid.