Parlamentul Republicii Moldova a adoptat marți, prin vot, impunerea stării de urgență în sectoarele energiei și apei pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia a fost luată în contextul în care țara se confruntă cu o secetă gravă și cu o creștere a prețurilor la carburanți. Această măsură legislativă va intra în vigoare sâmbătă, oferind autorităților instrumente pentru gestionarea situațiilor de criză.
Propunerea Guvernului a fost aprobată cu 54 de voturi pentru și 20 de voturi împotrivă, în timp ce 22 de deputați au ales să nu participe la vot. Conform comunicatului oficial al Guvernului, starea de urgență este menită să permită răspunsul rapid al autorităților în cazul unor perturbări ale aprovizionării cu energie, apă sau carburant. Guvernul urmărește astfel să mențină stabilitatea în aceste sectoare critice.
Președinta moldoveană Maia Sandu a declarat că această măsură este necesară pentru a permite decizii rapide, în special dacă debitul Nistrului continuă să scadă sau dacă prețul carburanților va continua să crească. Pe lângă problema resurselor hidrice, Guvernul se concentrează pe protecția cetățenilor, încercând să crească bugetul destinat ajutării gospodăriilor vulnerabile la plata facturilor de energie în această iarnă, de la care beneficiază jumătate din populația țării.
Situația este agravată de o secetă fără precedent care a scăzut nivelul râurilor din Europa și de creșterea prețurilor mondiale ale combustibililor, fenomen intensificat de conflictul din Orientul Mijlociu. În același timp, Republica Moldova se confruntă cu o penurie gravă de apă pe râurile Nistru și Prut, ceea ce pune sub amenințare aprovizionarea cu apă potabilă. În opoziție, liderul Partidului Socialist, Igor Dodon, a cerut Guvernului să deschidă negocieri cu Rusia pentru furnizarea gazelor naturale.
Republica Moldova, care are o populație de 2,4 milioane de locuitori și este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, a reușit să își reducă dependența de energia rusească după invazia din Ucraina din 2022. În prezent, țara contează pe importuri provenite din state membre UE pentru a-și asigura necesarul energetic. Această tranziție strategică vine într-un moment de presiune economică majoră asupra consumatorilor finali.
Evoluția securității energetice în regiunea estică rămâne strâns legată de stabilitatea geopolitică și de capacitatea de a asigura fluxurile de import din Europa. Deciziile de gestionare a resurselor vitale, precum cele luate de autoritățile moldovene, reflectă vulnerabilitățile cauzate de schimbările climatice și de fluctuațiile piețelor de mărfuri, într-un context de securitate regională volatil.