Republica Moldova pregătește o reformă majoră a administrației publice locale, prin care cele 32 de consilii raionale actuale vor fi eliminate. Începând cu anul 2027, după următorul scrutin local, nivelul al doilea al administrației va fi reprezentat de doar trei consilii regionale. Acestea vor avea sediile administrative situate în orașele Bălți, Chișinău și Cahul, iar membrii lor vor fi aleși direct de către cetățeni, folosind o formulă similară cu cea actuală pentru consilierii raionali.
Schimbarea va implica o reducere masivă a numărului de primării, de la aproape 900 de unități în prezent, la doar 292 de primării până la sfârșitul anului 2027. Regiunea Nord va cuprinde 11 raioane existente și va avea o populație de 514 mii de locuitori, numărul primăriilor în această zonă scăzând de la 306 la 81. Regiunea Centru va include 13 raioane și 670 de mii de cetățeni, având 96 de primării față de cele 349 actuale. Regiunea Sud va fi formată din șapte raioane, cu 280 de mii de locuitori și 48 de primării, de la 165 câte sunt în prezent.
Premierul Vasile Tofan a explicat faptul că noile regiuni nu sunt o simplă înlocuire a celor 32 de raioane, ci vor avea roluri distincte. Aceste unități se vor concentra pe strategii, coordonare, dezvoltare regională și gestionarea proiectelor de amploare, ajutând primăriile să atragă finanțări. Vasile Tofan a subliniat că serviciile publice nu vor părăsi localitățile, însă unele funcții vor fi transferate către primării, în timp ce altele vor fi gestionate la nivel central.
Reforma va aduce și o reducere semnificativă a aparatului administrativ, cu structuri mult mai restrânse la nivel regional. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a menționat că scopul este de a elimina stratul de intermediere dintre primării, raioane și Guvern, înlocuindu-l cu profesioniști. Alexei Buzu a precizat că, în prezent, 50% dintre funcționarii din administrația locală au depășit vârsta de pensionare, iar primăriile vor avea nevoie de specialiști în achiziții publice și planificare.
În cadrul noii structuri, Chișinău și Bălți își vor menține statutul de municipiu, în timp ce raionul Taraclia va fi reorganizat în municipiu. Găgăuzia va păstra statutul de autonomie prevăzut de legislație. Guvernul a anunțat anterior, în luna aprilie, că conceptul de reformare prevedea reducerea numărului de raioane de la 32 la 10, însă noua structură se va opri la formarea celor trei mari regiuni administrative.
Această transformare administrativă vine într-un context de restructurare a resurselor statului, vizând eficiența serviciilor publice locale. Prin consolidarea unităților de nivelul al doilea, autoritățile urmăresc o mai bună integrare a proiectelor de dezvoltare regională. Această trecere de la un model fragmentat la unul bazat pe trei mari poli de dezvoltare reprezintă o schimbare structurală profundă în modul în care statul interacționează cu cetățenii la nivel local.