Deciziile majore care vizează statul român au fost, în repetate rânduri, puse sub semnul suspiciunii privind existența unor influențe externe. Recent, controversele au fost alimentate de declarațiile atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, în urma căderii guvernului Bolojan pe 5 mai 2026. Această situație reamintește de o serie de proiecte de amploare, precum autostrada Bechtel, exploatarea de la Roșia Montană sau reactoarele de la Cernavodă, unde interesul unor puteri străine a fost constant invocat.
Cazul Kimberly Guilfoyle este legat de promovarea Coridorului Vertical, un proiect prin care gazul lichefiat american ar urma să ajungă în Europa Centrală prin România. Ambasadoarea ar fi declarat la o cină din Atena că SUA pot acționa în orice țară dorită, o afirmație care a ajuns în Congresul american. În acest context, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, solicitase un acord pentru cumpărarea de GNL american prin Nova Power & Gas, însă contractul a fost refuzat de Romgaz și de premierul Ilie Bolojan.
Istoricul proiectelor controversate include contractul de la Autostrada Transilvania din 2003, atribuit unei companii americane fără licitație. Există suspiciuni că acest contract păgubos a fost un preț plătit pentru aderarea la NATO în 2004, în condițiile în care relația cu Washingtonul era prioritatea strategică. De asemenea, proiectul de la Roșia Montană a implicat presiuni diplomatice din partea Canadei, în timp ce explorarea gazelor de șist cu Chevron a generat suspiciuni privind finanțarea protestelor de către Rusia.
Sectorul energetic a fost marcat de alte decizii cu repercursiuni internaționale, precum modificarea legii offshore în 2018 de către Liviu Dragnea. Această schimbare fiscală a contribuit la retragerea partenerului american ExxonMobil din proiectul Neptun Deep, un proiect vital pentru securitatea energetică. Totodată, în domeniul nuclear, România a renunțat la parteneriatul cu China General Nuclear pentru reactoarele de la Cernavodă, după ce SUA au inclus compania chineză pe o listă neagră comercială, reorientând proiectul către parteneri americani.
Ultima mare dispută a vizat implementarea rețelei 5G și excluderea furnizorului chinez Huawei. Decizia a fost luată în baza unui memorandum semnat cu SUA în 2019, care permitea excluderea furnizorilor controlați de guverne străine. În timp ce companiile chineze au încercat să facă lobby împotriva legislației, România a urmat campania americană, devenind unul dintre primele state UE care au restricționat tehnologia chineză în infrastructura critică de comunicații.
Evoluția politică a României este marcată de o căutare constantă a consensului pentru stabilitatea instituțiilor. În contextul actual, nominalizarea unui nou premier de către autorități subliniază necesitatea unor discuții deschise între partide pentru susținerea guvernării. Aceste dinamici politice interne se desfășoară într-un cadru în care deciziile economice și de securitate rămân strâns legate de poziționarea țării față de marile puteri globale și de respectarea tratatelor internaționale.