Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat joi noua hartă administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Această reorganizare este rezultatul unui proces de amalgamare a localităților, desfășurat în urma consultărilor realizate cu autoritățile locale și cu cetățenii. Noua structură propune trecerea de la actualul sistem bazat pe raioane la o organizare compusă din trei regiuni administrative, vizând o gestionare mai eficientă a teritoriului.
Obiectivul principal al acestei reforme este consolidarea primăriilor prin creșterea populației acestora, ceea ce ar trebui să permită accesul la resurse mai mari. Primăriile vor avea capacitatea de a angaja specialiști calificați și de a implementa proiecte de dezvoltare locală. În urma reorganizării, populația medie a unei primării, exceptând Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia, va crește semnificativ, de la 1.916 la 6.758 de locuitori.
Schimbările vor fi vizibile și în dimensiunea unor centre urbane și a unor primării din diverse raioane. De exemplu, noua primărie Cantemir ar putea avea peste 17.000 de locuitori, față de 2.680 în prezent, în timp ce primăria Leușeni ar ajunge la peste 7.700 de locuitori, de la aproximativ 1.200. La nivel de centre urbane, Ungheni ar avea peste 42.000 de locuitori, Orhei peste 28.000, iar Călărași și Nisporeni ar ajunge la aproximativ 27.000 de locuitori fiecare.
Pentru a susține această tranziție, Guvernul a pregătit stimulente pentru amalgamare, proiectele care urmează să fie susținute având o valoare totală de peste 4,2 miliarde de lei moldovenești. Executivul va propune spre consultare primul pachet de legi necesar implementării noii structuri, care va fi examinat de Guvern și transmis ulterior către Parlament. În paralel, se pregătește modul de funcționare al noilor primării și tranziția către cele trei regiuni.
Guvernul estimează că procesul de tranziție de la actualele raioane la noile regiuni ar putea fi finalizat odată cu alegerile locale din anul 2027. Pentru a facilita acest proces, a fost lansată o hartă interactivă, prin care cetățenii pot verifica exact din ce primărie și din ce regiune ar urma să facă parte localitatea lor în cadrul noii organizări propuse.
Reforma administrativă din Republica Moldova se înscrie într-un context de modernizare a instituțiilor statului, similar cu alte procese de restructurare a administrației publice din regiune. Această schimbare de paradigmă vizează optimizarea cheltuielilor publice și îmbunătățirea capacității de absorbție a fondurilor pentru dezvoltare locală, transformând unitățile administrative mici în entități cu o bază demografică și financiară mai solidă.