Marina militară bulgară desfășoară operațiuni pentru scufundarea completă a epavei navei comerciale Khoryv. Această unitate maritimă a fost atacată pe 23 octombrie de o dronă de tip kamikaze, la aproximativ 24 de kilometri de Constanța. După ce a rămas în derivă fără echipaj și fără lumini de navigație, nava a parcurs circa 37 de kilometri în decurs de 32 de ore, deplasându-se spre sud-sud-vest până când a ajuns în apropierea coastelor Bulgariei.
În prezent, nava de 120 de metri lungime se află într-o poziție instabilă, fiind parțial scufundată la est de Capul Șabla. Pupa navei a ajuns pe fundul mării, la o adâncime de aproximativ 70 de metri, în timp ce o parte din prova rămâne încă deasupra suprafeței apei. Pentru a preveni deplasarea epavei către țărm, marina bulgară a mobilizat corveta Reshitelni, însă condițiile meteorologice au forțat retraserea acesteia în zona Capului Kaliakra.
Amiralul Emil Eftimov, șeful apărării, a confirmat dificultatea operațiunii de scufundare, atribuind complexitatea structurii rezistente a navei. Autoritățile bulgare au emis avertismente pentru nava comercială, solicitând păstrarea unei distanțe de siguranță, în timp ce traficul maritim este monitorizat constant. Specialiștii au efectuat deja probe în zona Capului Șabla pentru a detecta eventuale scurgeri de combustibil, însă, până la momentul verificărilor, nu au fost identificate urme de poluare.
Incidentul care a dus la deriva epavei a avut loc în afara apelor teritoriale românești, când Khoryv transporta materiale feroase de la Ereğli, în Turcia, către Sulina. Nava, care naviga sub pavilionul Insulelor Comore, a luat foc imediat după impactul cu drona. Din cei 13 marinari aflați la bord, respectiv zece ucraineni și trei azeri, nouă au fost salvați, un marinari a decedat, iar trei persoane au fost declarate dispărute în urma atacului.
Operațiunea de căutare și salvare declanșată de autoritățile române a implicat nave ale Poliției de Frontieră și nava Artemis a ARSVOM. Acest eveniment subliniază vulnerabilitatea navelor comerciale în zona Mării Negre în contextul conflictelor care utilizează drone maritime. Monitorizarea constantă a zonelor de navigație și gestionarea deșeurilor maritime rămân prioritare pentru securitatea maritimă regională în fața acestor riscuri emergente.
În contextul tensiunilor din regiune, utilizarea dronelor de tip kamikaze împotriva infrastructurii și transportului maritim a devenit o metodă de atac frecventă. Aceste incidente forțează autoritățile de apărare din țările din Marea Neagră să își actualizeze protocoalele de monitorizare a traficului și de gestionare a deșeurilor de război pentru a evita catastrofele ecologice sau accidentele navale.