Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a abordat tema unirii cu România în cadrul unor declarații de presă făcute la Chișinău, cu ocazia Moldova Security Forum 2026. Ea a susținut că un astfel de scenariu ar aduce țării un nivel de securitate mult mai ridicat. Maia Sandu a subliniat că procesul de reunificare este o decizie de o importanță extremă, care nu poate fi luată fără sprijinul unui număr semnificativ de cetățeni ai Republicii Moldova.
În cadrul discuțiilor, președinta a menționat că dezbaterea privind unirea celor două state este prezentă în spațiul public încă de la momentul proclamării independenței Republicii Moldova. Ea a indicat faptul că o parte importantă a populației ar fi favorabilă acestei variante de integrare. Maia Sandu a reiterat că acest subiect rămâne unul central în dialogul politic și social, reflectând opțiunile de viitor ale cetățenilor care doresc o stabilitate sporită în regiune.
O preocupare majoră exprimată de Maia Sandu vizează vulnerabilitatea spațiului aerian al Republicii Moldova, identificat ca fiind principalul punct critic de securitate. Președinta a menționat că autoritățile de la Chișinău monitorizează constant încercările de intimidare exercitate de Rusia asupra altor state din regiune. Pentru a contracara aceste riscuri, Chișinăul pune accent pe prioritizarea investițiilor în apărare și pe consolidarea parteneriatelor strategice cu țările prietene, încercând astfel să își securizeze teritoriul.
În ceea ce privește gestionarea riscurilor de pe cer, Maia Sandu a explicat că există un schimb constant de informații cu România și cu autoritățile din Ucraina. Această cooperare este vizibilă în monitorizarea spațiului aerian în cazul incursiunilor de drone rusești, pentru a lua decizii privind eventuala doborâre a acestora. Președinta a avertizat însă că densitatea localităților din Republica Moldova impune o prudență sporită, pentru a evita pagubele la sol în cazul unei interceptări.
Maia Sandu a subliniat că statutul de neutralitate prevăzut de Constituția țării impune anumite limitări, deoarece Republica Moldova nu poate conta direct pe sprijinul militar al altor state. Din acest motiv, președinta a afirmat că țara trebuie să depindă pe propriile resurse prin investiții masive în sistemul de apărare. Această abordare este necesară pentru a asigura autonomia și protecția teritoriului în fața amenințărilor externe care persistă în zona de est.
Contextul securitar al Republicii Moldova este marcat de o poziție de neutralitate constituțională, un principiu care guvernează relațiile externe ale statului de la Chișinău. Această prevedere juridică limitează capacitatea țării de a intra în alianțe militare oficiale, obligând guvernarea să pună accent pe dezvoltarea capacităților de autoapărare. În acest cadru, parteneriatele bilaterale cu statele vecine rămân instrumente esențiale pentru monitorizarea frontierelor și a spațiului aerian.