Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că discuțiile privind unirea țării sale cu România sunt tot mai frecvente în cadrul societății civile. În cadrul primului panel organizat la Moldova Security Forum, lidera de la Chișinău a argumentat că acest deziderat este susținut de o parte semnificativă a populației. Conform declarațiilor sale, procesul de dezbatere privind unirea este activ încă din prima zi de independență a Republicii Moldova.
Maia Sandu a explicat faptul că motivațiile cetățenilor care susțin unirea sunt diverse, cuprinzând aspecte identitare, economice și de securitate. Președinta a menționat că amplificarea amenințărilor regionale actuale contribuie direct la intensificarea acestor discuții în spațiul public. Ea a subliniat că persoanele care au cunoștințe despre istoria țării înțeleg contextul din spatele acestui dorință, făcând referire la evenimente precum Pactul Ribbentrop-Molotov.
În ceea ce privește siguranța statului, Maia Sandu a afirmat că Republica Moldova ar beneficia de un nivel de protecție sporit dacă s-ar uni cu România. Totuși, ea a precizat că o astfel de decizie strategică necesită susținerea directă a majorității cetățenilor. În prezent, președinta a observat că, deși ideea este prezentă în dezbateri, nu există încă o majoritate clară a populației care să voteze pentru unirea bilaterală.
În prezent, strategia oficială a Chișinăului rămâne axată pe integrarea europeană, proces pentru care există un suport majoritar în rândul cetățenilor. Maia Sandu a explicat că, deși Uniunea Europeană nu reprezintă o uniune de apărare, aderarea la acest bloc ar aduce un grad de securitate mai mare comparativ cu situația actuală. Din acest motiv, guvernarea continuă să prioritizeze planul de integrare europeană ca obiectiv principal de securitate și dezvoltare.
Președinta a amintit și de contextul politic din partea României, referindu-se la declarația adoptată de Parlamentul României în anul 2018 la centenarul Marii Uniri. Ea a menționat, de asemenea, prezența dezbaterilor privind reunificarea, care au fost purtate de-a lungul anilor de către mai multe formațiuni politice din România. Aceste elemente istorice și politice oferă un cadru de înțelegere pentru dinamica actuală dintre cele două state.
Relația dintre România și Republica Moldova este marcată de o proximitate istorică și politică profundă, fiind susținută și de decizii legislative de la București. În contextul actual de securitate regională, aceste discuții despre unire sau integrare europeană devin piloni centrali în strategia de protecție a stabilității în estul Europei.