O variantă vehiculată în mediul politic sugerează că Laura Codruța Kövesi ar putea prelua conducerea Curții Supreme de Justiție din Republica Moldova. Această ipoteză apare imediat după ce mandatul său la conducerea Parchetului European (EPPO) s-a încheiat pe 30 octombrie. Totuși, conform informațiilor furnizate de InPolitics, nu există în prezent date care să confirme existența unor discuții oficiale sau a unei intenții clare din partea fostei șefe EPPO de a se muta la Chișinău.
În prezent, funcția de președinte al instanței supreme este ocupată temporar de judecătoarea Stela Procopciuc, desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de la 11 martie 2024. Această interimaritate a început după plecarea fostei președinte, Aliona Miron, care a trecut la o funcție în cadrul CSM. Deși Stela Procopciuc a devenit judecătoare cu drepturi pline în iunie 2024, după evaluarea de integritate, conducerea instanței a rămas sub regim de interim până recent.
Procedura de selecție pentru conducerea instituției este deja activă, însă Laura Codruța Kövesi nu se află pe lista actuală de candidați. În etapa curentă, Plenul Curții Supreme i-a selectat pe Stela Procopciuc și pe Vladislav Gribincea pentru etapa următoare de decizie. O eventuală intrare a fosti șefe EPPO în cursă ar necesita o procedură distinctă, deoarece legislația impune ca șefia instanței să fie ocupată de un magistrat care face parte deja din componența Curții Supreme de Justiție.
Pentru a deveni președinte, Laura Codruța Kövesi ar trebui, în primul rând, să obțină statutul de judecător la instanța supremă. Deși legislația permite accesul specialiștilor din afara sistemului judiciar, aceștia trebuie să îndeplinească criterii de experiență și integritate. Ulterior, numirea judecătorului este făcută de președintele Republicii Moldova la propunerea CSM, iar alegerea președintelui instanței se realizează separat, prin evaluarea competențelor profesionale și manageriale de către consiliu.
Există obstacole legate de cerințele de cetățenie și domiciliu în Republica Moldova, însă acestea pot fi depășite prin precedentul unor oficiali români. Cazuri precum cele ale lui Claudiu Năsui, numit ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, sau Anca Dragu, numită guvernator al Băncii Naționale a Moldovei după primirea cetățeniei, arată că aceste condiții sunt realizabile. O eventuală prezență a Laurei Codruța Kövesi la conducerea instanței ar avea o semnificație politică și simbolică majoră pentru parcursul european al țării.
Reforma sistemului judiciar reprezintă un pilon central în procesul de integrare europeană al Republicii Moldova. Consolidarea încrederii publice în actul de justiție și aplicarea consecventă a legii sunt obiective esențiale pentru funcționarea instituțiilor de stat. În acest context, experiența la nivelul instituțiilor europice a unei persoane la conducerea Curții Supreme de Justiție ar putea influența direct stabilitatea și credibilitatea reformelor judiciare în curs de implementare.