Vizita premierului Niculescu în Republica Moldova a generat o acoperire extinsă în presa din Federația Rusă, care a abordat diverse teme, de la posibilitatea unirii celor două state până la cooperarea militară și energetică. Agenția TASS a pus accent pe declarațiile premierului privind condițiile unei eventuale uniri, subliniind că decizia aparține cetățenilor ambelor state. TASS a raportat că prioritatea imediată a Chișinăului rămâne procesul de aderare la Uniunea Europeană, utilizând interviul acordat de Niculescu pentru TVR Moldova pentru a construi un context politic larg.
O altă abordare a fost cea a publicației Rambler, care a utilizat un titlu dur, referindu-se la „absorbția unei foste republici sovietice”. Articolul a menționat că eventuala unire depinde de voința populației, dar a introdus și declarații ale Mariei Zaharova privind o presupusă coordonare între București și Chișinău împotriva Rusiei. Această strategie de redactare pare să deplaseze atenția de la conținutul oficial al vizitei către o perspectivă de competiție geopolitică și riscul dispariției statalității moldovenești.
Pe segmentul energetic, Sputnik a urmărit declarațiile lui Vasile Tofan de la conferința comună cu Luca Niculescu. Materialul a prezentat perspectiva importurilor de gaze din proiectul Neptun Deep, estimate pentru toamna anului 2027. Premierul moldovean a argumentat că proximitatea geografică a sursei va ajuta la reducerea costurilor de transport. Relatarea a inclus detalii despre dezvoltarea zăcământului, oferind o perspectivă informativă asupra consolidării legăturilor energetice dintre România și Republica Moldova.
În ceea ce privește securitatea, TASS a raportat despre discuțiile de cooperare militară ce au avut loc cu România și Ucraina, incluzând achiziții prin cadrul SAFE și utilizarea dronelor interceptoare. Agenția a pus în contrast aceste modernizări ale apărării cu dificultățile financiare ale Republicii Moldova și nemulțumirile opoziției. În același timp, Politnavigator a publicat avertismentele ambasadorului Oleg Ozerov, care susține că acțiunile de pregătire în domeniul războiului electronic și echipamentelor antidronă contrazic neutralitatea Chișinăului și pot duce la o confruntare cu Rusia.
În regiunea Găgăuzia, presă a prezentat un sondaj IMAS care indică faptul că aproximativ 84% dintre respondenți se opun unirii, în timp ce doar 2% o susțin. TASS a utilizat aceste date pentru a asocia unirea cu „lichidarea statului moldovenesc”, citând și declarațiile Maiei Sandu. Această construcție narativă transformă datele de opinie locală într-o temă de pierdere a suveranității naționale, utilizând sondajul regional pentru a proiecta o imagine de instabilitate în întreaga țară.
Contextul geopolitic regional rămâne unul tensionat, în care deciziile de securitate ale statelor din estul Europei sunt monitorizate atent de marile puteri. În timp ce procesele de integrare europeană și consolidarea apărării sunt prioritare pentru partenerii occidentali, actorii ruși continuă să utilizeze platformele de informare pentru a sublinia riscurile de confruntare și pierderea independenței statelor vecine, transformând vizitele oficiale în subiecte de dispută ideologică și de securitate națională.