Guvernul Republicii Moldova a depus un proiect de reformă administrativă care propune o schimbare structurală majoră a organizării teritoriale. Planul vizează înlocuirea actualelor 32 de raioane cu trei mari regiuni administrative, identificate prin zonele Nord, Centru și Sud. Această reorganizare urmărește optimizarea administrației statului și schimbarea modului în care sunt gestionate resursele și competențele pe teritoriul țării.
Conform propunerii oficiale, regiunea Nord va cuprinde un total de 11 raioane, având sediul administrativ stabilit la Bălți. Regiunea Centru va fi cea mai extinsă, integrând 13 raioane, cu centrul de decizie la Chișinău. Ultima zonă, regiunea Sud, va include 7 raioane, cu sediul administrativ situat în orașul Cahul. În acest nou model, municipiile Chișinău și Bălți vor păstra statutul lor actual, fără modificări de rang.
O componentă esențială a reformei este menținerea autonomiei Găgăuziei, care va rămâne în cadrul structurii propuse. Reorganizarea nu se limitează la simpla restructurare a limitelor teritoriale, ci vizează și o reducere drastică a numărului de primării. Autoritățile estimează că numărul acestora va scădea de la 820 de unități la doar 225 de primării. Acest proces implică și o diminuare a numărului de funcționari de la nivelul administrației de nivelul doi.
Autoritățile de la Chișinău susțin că noile primării rezultate din procesul de reorganizare vor beneficia de o capacitate de decizie sporită. Aceste unități administrative vor deține mai multe responsabilități, precum și un patrimoniu de bunuri mai substanțial. Scopul final al acestei măsuri este facilitarea pregătirii proiectelor de dezvoltare regională și simplificarea procesului de accesare a finanțărilor europene pentru dezvoltarea locală.
Proiectul de reformă administrativă este conceput pentru a consolida competențele administrației locale și a eficientiza managementul public. Prin reducerea numărului de unități administrative, guvernul urmărește o mai bună gestionare a resurselor statului. Această schimbare de paradigmă ar putea influența modul în care Moldova interacționează cu partenerii externi în ceea ce privește implementarea fondurilor de dezvoltare regională oferite de Uniunea Europeană.
Această inițiativă de reorganizare a structurii statului vine într-un moment în care Republica Moldova se confruntă cu provocări de securitate și stabilitate regională. Tensiunile geopolitice din proximitate, marcate de incidente legate la utilizarea dronelor în spațiul aerian și reacțiile diplomatice ale Rusiei la Chișinău, subliniază necesitatea unor instituții statale funcționale și bine structurate pentru a gestiona riscurile actuale.