Generalul în rezervă Cătălin Mihalache a avertizat că România se confruntă cu un risc major de pierdere a accesului la Marea Neagră din motive economice. În cadrul evenimentului Trusted Tech Dialogues – 2026, fostul atașat al apărării la Washington a subliniat că amenințările din regiune pot duce la blocarea porturilor fără un conflict armat direct. Această situație ar putea fi cauzată de creșterea costurilor de asigurare pentru transporturile comerciale.
Problema centrală identificată de Cătălin Mihalache vizează capacitatea limitată de supraveghere a spațiului maritim românesc. Generalul a declarat că România a pierdut din capacitatea de a monitoriza activitatea din Marea Neagră, lipsind suficiente imagini și senzori pentru o supraveghere eficientă. Această deficiență contribuie direct la apariția unor surprize în cazul unor intruziuni la granița de mare a țării.
Pentru a contracara aceste vulnerabilități, Cătălin Mihalache propune crearea unei structuri de comandă NATO dedicate regiunii Mării Negre. Această structură ar trebui să fie complementară inițiativelor de securitate maritimă ale Uniunii Europene și să permită o coordonare mult mai strânsă cu Bulgaria și Turcia. Obiectivul este de a asigura siguranța navigației și de a preveni creșterea prețurilor la asigurările de transport.
Un alt punct critic abordat de general este nevoia de a dezvolta o industrie de apărare locală prin atragerea de investiții externe. Cătălin Mihalache a comparat poziția României cu cea a Poloniei și Cehiei, menționând că România este în urmă în ceea ce privește programele de compensare industrială. El a susținut că suveranitatea tehnologică depinde de capacitatea de a avea producție locală și control asupra lanțurilor de aprovizionare.
În acest sens, instituțiile statului, inclusiv Ministerul Apărării, trebuie să definească cerințe industriale clare pentru a integra companiile românești în producția de tehnologii critice. Generalul a insistat pe importanța dezvoltării capacităților de producție pentru drone, sisteme antidrone și comunicații securizate. Fără aceste investiții și fără un transfer real de tehnologie, România nu va putea răspunde eficient provocărilor unui război modern.
Contextul securității regionale rămâne unul extrem de volatil, influențat de deciziile politice ale partenerilor europeni. În timp ce unele state, precum Slovacia, anunță reluarea legăturilor cu Rusia, alte instituții europene caută să asigure accesul tehnologiilor critice pentru zonele de conflict. Aceste evoluții geopolitice subliniază importanța stabilității economice și a controlului asupra infrastructurii de transport în zona Mării Negre.