Alegerile parlamentare organizate de Rusia în perioada 18-20 septembrie au declanșat o dispută diplomatică aprinsă între Moscova și Chișinău. Tensiunile au apărut după ce Kremlinul a anunțat deschiderea a 15 secții de votare în regiunea separatistă Transnistria pentru cetățenii ruși. Guvernul Republicii Moldova a reacționat imediat, considerând această mișcare a Rusiei ca fiind un act inacceptabil și ostil față de suveranitatea statului său.
Autoritățile de la Chișinău au convocat ambasadorul rus Oleg Ozerov la Ministerul de Externe pentru a exprima obiecțiile lor oficiale. Guvernul proeuropean susține că cetățenii ruși care doresc să voteze ar trebui să utilizeze singura secție de votare deschisă la ambasada Federației Ruse de la Chișinău. Ministrul de externe, Mihai Popșoi, a avertizat Moscova să nu interfereze cu planurile Republicii Moldova de a gestiona reintegrarea pașnică a regiunii transnistrene.
Din partea Kremlinului, purtătoarea de cuvânt a MAE, Maria Zaharova, a solicitat Republicii Moldova să renunțe la aceste obiecții. Ea a cerut ca Chișinăul să pună capăt acțiunilor care, conform declarațiilor sale, contravin democrației, dreptului internațional și bunului simț. Moscova justifică această decizie prin faptul că aproximativ 220.000 de locuitori din Transnistria dețin pașapoarte rusești și sunt eligibili pentru a vota în alegerile pentru Duma de Stat.
România a intervenit și ea în această dispută prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, condamnând desfășurarea scrutinului în Transnistria și în teritoriile ocupate ale Ucrainei. MAE a emis un comunicat prin care respinge orice încercare de a valida prin procese electorale consecințele acțiunilor ilegale ale Federației Ruse. Ministerul român subliniază că aceste demersuri nu pot produce efecte juridice și nu pot modifica statutul internațional al teritoriilor respective.
În trecut, organizarea unor astfel de scrutini a avut un impact numeric vizibil în regiune. La alegerile parlamentare din 2021, autoritățile de la Moscova au deschis 27 de secții de votare în Transnistria, iar peste 59.000 de alegători au participat la vot. Conform datelor, 76,2% dintre acești alegători au oferit sprijinul lor partidului Rusia Unită, evidențiind tendința de vot în favoarea structurilor oficiale ale Kremlinului.
Disputa privind secțiile de votare din Transnistria se înscrie într-un context mai larg de tensiuni geopolitice legate de controlul teritoriilor și de validitatea proceselor electorale organizate în afara controlului central al statelor suverane. Aceste incidente electorale sunt adesea privite ca instrumente de consolidare politică, în timp ce comunitatea internațională continuă să sublinieze necesitatea respectării integrității teritoriale a Republicilor Moldova și Ucrainei.