Nivelul apei din lacul de acumulare Costești–Stânca din Republica Moldova a suferit o scădere de 1,28 metri într-o singură lună. Această evoluție a forțat reducerea debitului evacuat în râul Prut la doar 14 metri cubi pe secundă, o măsură luată pentru a proteja rezervele de apă rămase. Situația este extrem de critică, având în vedere că autoritățile au raportat deja cote negative istorice ale Nistrului și au instituit starea de urgență în domeniul hidrologic.
Expertul în ecologie Vladimir Garaba atribuie această secetă severă lipsei de precipitații din nordul Republicii Moldova și din regiunile ucrainene ale Carpaților, zonele de unde provin râurile Nistru și Prut. Deficitul de precipitații a început încă din perioada primăverii și a devenit mult mai accentuat în timpul verii. Garaba susține că, pe termen scurt, este necesară negocierea cu Ucraina pentru gestionarea resurselor de apă ale Nistrului, în timp ce pe termen mediu propune evaluarea râurilor mici și verificarea iazurilor construite fără autorizație.
Elena Culighin, președintele Centrului Național de Mediu, subliniază că prioritatea absolută trebuie să fie asigurarea populației cu apă potabilă, fără a compromite debitul necesar ecosistemelor. Printre soluțiile propuse de aceasta se numără modernizarea infrastructurii, monitorizarea hidrologică și reducerea pierderilor de apă. De asemenea, ea recomandă utilizarea mai eficientă a resurselor în sectoarele de agricultură și industrie, precum și colectarea apei pluviale sau reutilizarea apelor uzate epurate, acolo unde acest proces este considerat sigur.
Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, indică schimbările climatice ca fiind factorul principal care a redus cantitatea de apă ce curge din Carpați către Nistru și Prut. Acesta a semnalat că în bazinul de la Novodnestrovsk debitul este de doar între 15 și 18 metri cubi pe secundă, o valoare mult sub nivelul tradițional de aproximativ 100 de metri cubi pe secundă în zona Naslavcea. Reniță solicită un program regional de împădurire și protejarea zonelor umede.
Pentru combaterea acestor efecte, specialiștii recomandă și refacerea cursurilor de apă și protejarea vegetației riverane. Vladimir Garaba critică adâncirea albiilor și construirea canalelor în luncile râurilor, menționând că aceste intervenții favorizează pierderile de apă. Pe lângă măsuri tehnice, este subliniată necesitatea protejării râurilor împotriva poluării și implicarea cetățenilor în conservarea resurselor hidrice, pentru a menține integritatea bazinelor hidrografice și a zonelor umede din regiune.
Criza resurselor de apă din regiunea de est afectează stabilitatea hidrologică a întregului bazin de curgere. În Republica Moldova, gestionarea acestor resurse este strâns legată de monitorizarea debitelor care traversează frontierele și de capacitatea infrastructurii de distribuție de a minimiza pierderile de apă potabilă către populație și sectoarele economice.