Bulgaria se pregătește de alegeri prezidențiale pe 25 octombrie, într-un context marcat de creșterea tensiunilor în Marea Neagră și de atacuri cu drone asupra unor nave comerciale. Aceste incidente, care au avut loc pe 6 și 13 octombrie în zona bulgară, au provocat avarierea unor nave și scufundarea uneia dintre acestea, printre care una transporta cereale din Ucraina. Situația a pus sub semnul întrebării capacitatea instituțiilor statului de a identifica și răspunde rapid la amenințările de tip război hibrid.
Președinta interimară Iliana Iotova este actuala favorită în sondajele de opinie, fiind susținută de partidul Bulgaria Progresistă, condus de premierul Rumen Radev. Iotova a integrat riscurile securității în campania sa, promovând diplomația în detrimentul soluțiilor militare și afirmând că nu va permite implicarea militarilor bulgari în conflictul din Ucraina. Această poziție este susținută de o reticență a guvernului de a atribui direct Rusia atacurilor asupra navelor, invocând lipsa unor dovezi solide.
Premierul Rumen Radev a adoptat o poziție de prudență, menționând că, deși logica sugerează implicarea Federației Ruse, nu există probe certe pentru o acuzație oficială. După al doilea atac, Radev a convocat ambasadoarea Rusiei, Eleonora Mitrofanova, care a susținut că responsabilitatea ar putea aparține unei terțe părți. Criticile au venit și din partea opoziției proeuropene, care acuză administrația actuală de o lipsă de fermitate în fața agresiunii ruse în zona economică exclusivă.
Competiția electorală îl are ca principal adversar pe Andrey Gyurov, care deține poziții favorabile Uniunii Europene și Ucrainei. Conform datelor de la agenția Sova Harris, Iotova ar putea obține 49,2% din voturi, în timp ce Gyurov se situează la 24,8%. Alți candidați relevanți sunt Kostadin Kostadinov, cu 9,5%, și Ivan Hristanov, care ar obține doar 1,9%. Sondajele indică faptul că orientarea geopolitică nu este factorul decisiv pentru majoritatea alegătorilor bulgari.
Problemele de securitate au evidențiat și vulnerabilitățile structurale ale statului bulgar în gestionarea crizelor. Deși legea privind securitatea națională din 2015 atribuie Consiliului de Miniștri rolul decizional, atacurile au arătat lipsa unor proceduri clare pentru mobilizarea rapidă a Parchetului sau a Agenției de Securitate Națională. Ministrul apărării, Dimitar Stoianov, a minimalizat poziția Consiliului European și a evitat să răspundă criticilor privind refuzul Bulgariei de a adera la programul anti-dronă al NATO.
Evoluția tensiunilor din regiunea Mării Negre reflectă o perioadă de incertitudine strategică pentru statele din flancul estic al NATO. În acest context, securitatea frontierelor maritime și protecția infrastructurii critice au devenit priorități imediate pentru guvernele din zonă, în încercarea de a contracara metodele de destabilizare utilizate prin război hibrid și atacuri asupra rutelor de transport comercial.