Republica Moldova se confruntă cu cea mai mare scurgere de date din istoria țării, după un atac cibernetic desfășurat în perioada 19 - 27 octombrie. Incidentul a vizat sistemele guvernamentale, reușind ca hackerii să obțină informații despre aproximativ o treime din populația statului. Autoritățile de la Chișinău au comunicat oficial despre amploarea atacului abia sâmbătă seară, după ce Poliția a raportat și un plan de destabilizare a țării prin incendierea instituțiilor de stat.
Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a raportat că incidentul principal a avut loc în noaptea de 22 octombrie, fiind blocat abia pe 23 octombrie, la ora 11.30. Atacatorii au înregistrat aproximativ 11 milioane de solicitări de accesare, vizând un milion de coduri de identificare. În urma acestui proces, datele personale ale a peste 750.000 de cetățeni au fost extrase. Pentru a opri scurgerea, autoritățile au fost nevoite să deconecteze 82 de servicii publice și peste 30 de sisteme informaționale.
După prima breșă, au fost înregistrate alte două tentative de atac asupra sistemelor guvernamentale, una pe 25 octombrie, pe parcursul nopții, și una pe 27 octombrie, în jurul orei 7.00. Cetățenii au început să semnaleze accesarea neautorizată a datelor din aplicația EVO, platformă prin care se gestionează actele digitale. AGE a recunoscut că atacatorii au exploatat vulnerabilități ale unor servicii accesibile fără autentificare, folosind aceste breșe pentru a efectua extrageri suplimentare de date.
Informațiile compromise includ nume, prenume, date de naștere, informații medicale, pensii, proprietăți, vehicule și detalii financiare precum IBAN sau istoricul plăților Mpay. Deși datele pot fi folosite pentru fraude financiare sau înșelătorii telefonice, autoritățile precizează că nu permit transferul direct de proprietăți sau golirea conturilor. AGE a subliniat că informațiile despre cardurile bancare nu au fost afectate, deoarece plățile prin MPay și EVO sunt procesate securizat de către bănci.
Consecințele politice ale acestui incident au fost imediate, șefa Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, anunțându-și demisia. Premierul Vasile Tofan a indicat că țara este ținta unor atacuri coordonate, existând indicii privind implicarea unor actori statali străini. Funcția de șef al agenției va fi ocupată interim, de către Artiom Cociu, în timp ce investigațiile continuă pentru a determina amploarea campaniei de atacuri asupra infrastructurii digitale.
Infrastructura digitală a Republicii Moldova a fost vizată constant, în special în perioadele electorale din 2024 și 2025. În timpul scrutinului pentru referendumul pro-UE și al alegerilor parlamentare, sistemele Comisiei Electorale Centrale au înregistrat peste un miliard de tentative de atac cibernetic. Aceste acțiuni au avut scopul de a destabiliza procesele democratice și de a afecta integritatea rezultatelor electorale din țară.