Analiza publicată de Comisia Europeană asupra rezultatelor PISA 2025 relevă o situație îngrijorătoare pentru sistemele educaționale din Uniunea Europeană. Aproximativ unul din trei elevi de 15 ani din UE prezintă rezultate slabe în domeniile matematicii și citirii, în timp ce performanțele insuficiente rămân ridicate și în ceea ce privește științele. Datele indică faptul că 33,9% dintre elevi se află în categoria de subperformanță la matematică, 31,3% la citire și 25,9% la științe.
Distanta dintre performanțele actuale și obiectivele europene stabilite pentru anul 2030 este considerabilă în toate cele trei domenii evaluate. Pentru a atinge ținta europeană, ponderea elevilor cu rezultate insuficiente ar trebui să scadă sub pragul de 15% în fiecare domeniu. În prezent, la matematică, procentul de 33,9% este de peste două ori mai mare decât obiectivul vizat, ceea ce confirmă un declin susținut al competențelor de bază în rândul tinerilor.
Problema sistemelor de învățământ europene nu vizează doar nivelul minim de performanță, ci și absența excelenței. PISA 2025 indică o reducere a ponderii elevilor cu rezultate foarte ridicate, în condițiile în care obiectivul pentru 2030 este ca minimum 12% dintre elevi să atingă nivelurile superioare. În prezent, doar 4,8% dintre elevii europeni sunt performeri de top la citire, 6,4% la științe și 6,8% la matematică.
Echitatea socială reprezintă un alt factor critic evidențiat în raportul Comisiei Europene. Elevii dezavantajați sunt de aproximativ patru ori mai predispuși decât cei favorizați să aibă rezultate slabe la științe. În schimb, elevii din medii favorizate au o probabilitate de aproximativ opt ori mai mare de a intra în categoria performerilor de top. Această disparitate arată că originea socială influențează puternic șansele de succes educațional.
Comisia Europeană intenționează să prezinte în cursul acestui an un nou pachet pentru educație pentru a inversa acest declin. Vicepreșdența executivă a Comisiei pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, a subliniat necesitatea de a sprijini profesorii prin timp, formare și resurse. Pachetul va viza adaptarea sistemelor la inteligența artificială și consolidarea competențelor fundamentale.
În cadrul Uniunii Europene, organizarea sistemelor de educație rămâne în principal în competența statelor membre, însă Comisia coordonează obiectivele și finanțarea. Instituția a lansat deja inițiative precum Planul de acțiune pentru competențele de bază și Planul strategic pentru educația STEM. Aceste instrumente permit schimbul de practici la nivel european pentru a răspunde provocărilor identificate de testele PISA.