Rezultatul alegerilor parlamentare din Serbia va depinde de momentul în care reprezentanții Listei Studenților vor ajunge la guvernare, conform analizei lui Vlatko Dibrean Dimov. Analistul subliniază că ascensiunea acestui grup va pune la încercare capacitatea de a răspunde temelor geopolitice majore. Se pune problema dacă Serbia va opta pentru o reorientare către Uniunea Europeană sau dacă va menține parteneriatele actuale cu Federația Rusă și China.
În prezent, Vlatko Dibrean Dimov consideră că este prematur să se facă presupuneri concrete despre ce va însemna preluarea puterii de către noile forțe. Analistul estimează că va fi dificil să se observe un viraj puternic sau o schimbare radicală în direcția politicii externe a statului sârb. El folosește exemplul Macedoniei, care de peste 20 de ani încearcă integrarea în Uniunea Europeană, dar este încetinită de influența Federației Ruse în Balcani.
Lista Studenților a apărut ca rezultat al protestelor anticorupție, declanșate de tinerii din țară după tragedia de la gara din Novi Sad de la 1 noiembrie 2024. În urma prăbușirii unei copertine, 16 persoane și-au pierit viața, iar o persoană a fost rănită grav. Vlatko Dibrean Dimov afirmă că reprimarea violentă a protestelor de către autorități a activat mecanismele unei mișcări de stradă, ceea ce poate duce la pierderea puterii.
Conflictul dintre societatea civilă și autoritățile de la Belgrad a devenit evident după incidentul de la Novi Sad. Analistul avertizează că, dacă presiunea exercitată de proteste durează prea mult timp, elementele de control pot scădea pentru deținătorii de putere. Această situație reflectă o tensiune socială care se extinde și în alte state europene, unde anumite categorii sociale se simt marginalizate sau fără o voce reprezentativă.
Tensiunile sociale din Europa sunt alimentate de scăderea nivelului de trai după creșterea prețurilor cauzată de criza energetică globală. Vlatko Dibrean Dimov menționează că nemulțumirile sunt agravate de gestionarea migrației ilegale și de lipsa de integrare a migranților. Aceste probleme sunt vizibile în contextul alegerilor din Spania din 29 noiembrie și al celor prezidențiale din Franța, fiind similare cu situația din România.
Evoluțiile politice și sociale din regiunea Balcanilor și din restul Europei reflectă o perioadă de instabilitate a unor pături sociale. În România, de la alegerile din noiembrie 2024, se observă probleme similare cu cele descrise de analist, legate de nemulțumirile cetățenilor. Această stare de tensiune este influențată de factori economici și de modul în care instituțiile gestionează crizele internaționale și migrația.