Administrația de la Washington a luat decizia de a nu invita Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) ca observator la alegerile intermediare pentru Congresul SUA, programate pentru luna noiembrie. Această acțiune reprezintă un precedent istoric în relațiile diplomatice, fiind prima dată de la înființarea organizației când observatorii nu sunt invitați la un astfel de scrutin. Decizia a generat îngrijorări imediate în cadrul structurilor internaționale de monitorizare a proceselor electorale.
OSCE a reacționat oficial, subliniind că această măsură constituie o „abatere de la practica democratică consacrată”. Statele Unite au menținut o politică de invitație constantă a observatorilor OSCE la toate alegerile federale începând cu anul 2002. În acest interval, organizația a monitorizat un total de 12 scrutinuri federale americane, incluzând și 6 rânduri de alegeri intermediare, procese care au fost susținute prin prezența observatorilor internaționali.
Maria Telalian, directoarea Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), a exprimat regretul pentru imposibilitatea de a continua activitatea de monitorizare. Ea a menționat că ODIHR a construit o relație constructivă cu autoritățile și părțile interesate din domeniul electoral din Statele Unite de-a lungul a peste două decenii. Maria Telalian a precizat că observarea alegerilor oferă o evaluare independentă și obiectivă procesului, nefiind o judecată asupra instituțiilor unei țări.
Președintele Adunării Parlamentare a OSCE, Pere Joan Pons, s-a alăturat criticilor, declarând că regretă decizia luată de Statele Unite de a nu invita organizația la alegerile intermediare din 2026. Pere Joan Pons a subliniat că, după mai bine de două decenii de participare la alegerile federale, această schimbare reprezintă o abatere semnificativă față de practicile democratice stabilite anterior. Casa Albă nu a oferit, până în acest moment, nicio justificare oficială pentru refuzul de a trimite invitațiile către observatorii electorali.
În cadrul organizației, decizia este văzută ca o încălcare a obligațiilor asumate de toate cele 57 de state membre prin Documentul de la Copenhaga din 1990. Prin acest document, Statele Unite și alte state semnatare s-au angajat politic să permită monitorizarea independentă a propriilor procese electorale pentru a îmbunătăți sistemele de vot. Criticii interni din SUA sugerează că această schimbare de abordare ar putea fi legată de discursurile lui Donald Trump privind integritatea sistemelor de vot tradiționale.
Această evoluție la Washington apare într-un context în care accesul observatorilor internaționali și independenți la procesele electorale a fost restricționat masiv în ultimii ani și de alte state membre, precum Rusia. Această tendință de limitare a monitorizării externe marchează o schimbare în modul în care statele membre gestionează transparența scrutinurilor naționale în fața comunității internaționale de securitate și diplomație.