Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat vineri că integrarea în cadrul României ar asigura un nivel de securitate mai ridicat pentru statul de la Chișinău. Afirmațiile au fost făcute în cadrul primului panel al Moldova Security Forum, eveniment organizat la Chișinău. Maia Sandu a subliniat că subiectul unificării este prezent în dezbaterea publică încă din prima zi a independenței țării, fiind un proces legat de contextul istoric al regiunii.
În cadrul intervenției sale, Maia Sandu a explicat faptul că persoanele care cunosc istoria locală înțeleg de ce dorința de Unire este una populară. Ea a menționat contextul istoric al Pactului Ribbentrop-Molotov ca fiind un factor explicativ pentru aceste discuții. Președinta a precizat că susținătorii ideii de Unire se bazează pe o combinație de motive identitare, economice și, în special, de securitate, având în vedere amplificarea amenințărilor regionale actuale.
Deși a recunoscut beneficiile securității oferite de o eventuală unire, Maia Sandu a subliniat că realizarea acestui proces depinde strict de voința majorității cetățenilor. Conform declarațiilor sale, în prezent nu există o majoritate a populației care să susțină ideea de Unire, conform datelor din sondaje. Președinta a reiterat însă că decizia privind orice formă de reunificare aparține exclusiv cetățenilor și că voința majorității trebuie respectată în mod imperativ.
În absența unei majorități pentru Unire, președinta a indicat faptul că există un suport larg pentru integrarea europeană. Maia Sandu a argumentat că, deși Uniunea Europeană nu reprezintă o uniune de apărare, aderarea la această structură ar contribui la creșterea gradului de securitate al Republicii Moldova. Din acest motiv, guvernarea actuală continuă să prioritizeze planul de integrare europeană ca pe o alternativă strategică pentru stabilitatea țării.
Maia Sandu a făcut referire și la contextul politic din România, amintind de declarația adoptată de Parlamentul României în anul 2018, cu ocazia centenarului Marii Uniri. Ea a menționat că dezbaterile privind reunificarea au fost purtate de-a lungul anilor de către mai multe formațiuni politice românești. Această mențiune subliniază legătura istorică și politică dintre cele două state în procesul de definire a viitorului Republicii Moldova.
Discuțiile despre unirea Republicii Moldova cu România se încadrează într-un context de tensiuni regionale constante. Deși procesul de integrare europeană rămâne obiectivul principal al Chișinăului, discuțiile despre unirea transfrontalieră rămân un element activ în discursul politic și social, fiind alimentate de factorii de securitate și de contextul istoric comun dintre cele două state.