Curtea de Conturi Europeană a publicat un raport alarmant privind dimensiunea comerțului ilegal cu produse din tutun în Uniunea Europeană. Se estimează că pierderile anuale pentru bugetele publice europene și ale statelor membre ating suma de 13 miliarde euro. Fenomenul este alimentat de o transformare radicală a modului de operare al rețelelor de criminalitate organizată, care au reușit să își mută capacitățile de producție chiar în interiorul spațiului european.
O schimbare majoră identificată de auditori este relocarea fabricilor clandestine din Ucraina în interiorul Uniunii Europene. Grupurile infracționale utilizează echipamente sofisticate și tehnici de producție la scară industrială pentru a scurta lanțurile de aprovizionare către consumatori. În Belgia, de exemplu, a fost detectată o unitate de producție cu patru linii industriale capabile să genereze un volum imens de produse. Aceste rețele profită de diferențele legislative dintre statele membre pentru a evita sancțiunile.
România este menționată în raport ca fiind un stat cu vulnerabilități semnificative în fața acestui fenomen. Autoritatea Vamală Română dispune de competențe limitate, fiind restricționată la investigații administrative, fără capacitatea de a gestiona componentele penale. În plus, țara nu deține o strategie națională dedicată combaterii comerțului ilicit cu tutun. Lipsa tehnologiei avansate și a unui mecanism de monitorizare pentru utilajele și materia primă confiscate reprezintă un risc major.
Auditul evidențiază o fragmentare severă a cooperării între autoritățile europene și naționale. Deși există multiple instituții implicate, precum OLAF sau Europol, schimbul de informații este lent, neuniform și adesea incomplet. În prezent, datele se bazează pe capturile realizate de autorități, ceea ce nu oferă o imagine reală asupra întregii piețe negre. Comisia Europeană nu dispune de o estimare independentă și fiabilă asupra impactului economic total al acestui comerț ilicit.
Problema este agravată de lipsa unei coordonări strategice la nivel de Uniune. Autoritățile europene nu au o imagine de ansamblu fiabilă asupra structurii pieței ilegale, ceea ce face dificilă direcționarea resurselor. În plus, produsele noi, precum țigările electronice și tutunul încălzit, creează noi piețe pe care legislația nu reușește să le controleze uniform. Această situație subminează politicile de sănătate publică și alimentează grupările de criminalitate organizată.
În contextul actual, Comisia Europeană se concentrează pe diverse reforme de licitații și politici de suveranitate, însă gestionarea riscurilor de securitate rămâne o provocare. Deși există propuneri pentru revizuirea reglementărilor privind impozitarea tutunului, procesul de armonizare este lent. Această fragmentare instituțională și lipsa unei strategii de lungă durie permit rețelelor infracționale să opereze cu profituri mari și riscuri reduse în interiorul spațiului european.