Uniunea Europeană a adoptat marți un acord prin care îi exclude pe magnatul ruso-uzbek Alișer Usmanov și pe Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor aplicate în urma invaziei ruse în Ucraina. Decizia a fost finalizată printr-o procedură scrisă, după ce statele membre au ajuns la un compromis pentru a evita blocarea întregului pachet de restricții. Acest proces de negociere a implicat întâlniri la nivel înalt desfășurate în marja Adunării Generale a ONU de la New York.
Compromisul a presupus eliminarea celor doi miliardari din regimul de restricții în schimbul unei prelungiri a măsurilor aplicate celorlalți indivizi și entități sancționate. În loc de perioada standard de șase luni, noile restricții vor fi menținute pe o durată de trei ani. Această manevră a fost necesară pentru a asigura unanimitatea în UE, având în vedere că aprobarea sancțiunilor necesită acordul tuturor statelor membre din blocul comunitar.
Franța a jucat un rol central, insistând pentru eliminarea lui Alișer Usmanov invocând motive de securitate națională. Ulterior, Luxemburgul a cerut un tratament similar pentru Mihail Fridman, acesta din urmă intentând o acțiune în valoare de 16 miliarde de dolari împotriva țării. Diplomații au indicat că Franța ar fi fost supusă unor presiuni din partea Azerbaidjanului, în contextul reținerii a cel puțin doi cetățeni francezi în acel stat.
Letonia a reprezentat ultimul obstacol în acest proces de negociere neobișnuit de tensionat. Riga s-a opus anterior menținerii sancțiunilor împotriva lui Fridman și a partenerului său, Petr Aven, din cauza legăturilor acestora. În final, Letonia s-a abținut de la vot, permițând adoptarea acordului, însă prim-ministrul Andris Kulbergs a declarat că țara va încerca să impună propriile sancțiuni naționale împotriva celor doi oligarhi.
Reacțiile la această decizie au fost critice, ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, numind excluderea celor doi de pe lista sancțiunaților o măsură „rușinoasă și nejustificabilă”. Sancțiunile impuse în 2022 includ interdicții privind tranzacțiile și călătoriile în UE, precum și înghețarea activelor. Decizia a fost văzută ca un semnal de vulnerabilitate în fața Moscovei, în timp ce Baku a respins afirmațiile privind utilizarea lui Usmanov pentru a exercita presiuni asupra Parisului.
Sancțiunile impuse de Uniunea Europeană împotriva persoanelor și entităților rusești au fost introduse ca răspuns direct la invazia începută în 2022. Aceste măsuri vizează restricționarea accesului la piețele financiare europene și limitarea capacității de finanțare a regimului de la Moscova. Procesul de reînnoire a acestor restricții necesită de obicei un consens politic total între toate statele membre pentru a menține unitatea blocului în fața presiunilor externe.