Comisia Europeană a adoptat pe 6 octombrie o propunere de reformă a sistemului de standardizare, vizând modificarea actualului Regulament 1025/2012. Obiectivul principal este accelerarea procesului de elaborare a standardelor europene, care în prezent durează în medie aproximativ șase ani. Prin noile reguli, executivul european urmărește ca acest interval să fie redus la patru ani, o scădere de o treime a timpului necesar pentru a răspunde nevoilor tehnologice.
O componentă majoră a reformei vizează accesibilitatea documentelor tehnice, propunând ca standardele armonizate și cele la care face trimitere legislația UE să fie gratuite. Măsura vizează aproximativ 3.650 de standarde din totalul de circa 27.000 de documente disponibile în cataloagele organizațiilor europene. Această schimbare vine ca urmare a jurisprudenței recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care indică faptul că standardele care fac parte din cadrul juridic european trebuie să poată fi accesate liber de către companii și autorități.
Pentru a evita blocajele tehnice, propunerea introduce posibilitatea utilizării unor soluții alternative, precum specificațiile comune sau livrabilele tehnice intermediare. Aceste mecanisme vor funcționa ca soluții de rezervă în situațiile în care un standard armonizat nu poate fi livrat la timp, permițând produselor noi să beneficieze de o prezumție de conformitate. Scopul este ca tehnologiile emergente să nu rămână blocate pe piață din cauza unui proces de standardizare care nu poate ține pasul cu ritmul inovației.
Reforma pune un accent deosebit pe incluziunea IMM-urilor, a organizațiilor de consumatori, a sindicatelor și a mediului academic în procesul de elaborare. Comisia dorește ca aceste entități să aibă o participare mai efectivă, obligând organismele de standardizare să reducă costurile de participare pentru companiile mici. În prezent, marile companii dețin un avantaj prin resursele mai mari de a trimite experți, însă noile reguli vor încerca să echilibreze această reprezentare în cadrul proceselor tehnice.
Implementarea acestor schimbări este critică în domenii cu evoluție rapidă, precum inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologiile curate sau producția de baterii. Standardizarea este văzută ca un instrument geopolitic, deoarece capacitatea de a impune standarde tehnice influențează direct avantajul industrial al regiunilor. Comisia propune, de asemenea, crearea unui Centru de expertiză pentru standardizarea europeană, care să consolideze coordonarea politică și să identifice mai rapid noile nevoi tehnologice ale pieței unice.
Propunerea de reformă urmează acum să fie negociată cu Parlamentul European și Consiliul, fiind necesară adoptarea acestora pentru ca noile reguli să devină lege. Până la finalizarea procesului legislativ, perioada de tranziție și detaliile de aplicare vor fi stabilite în actul final. Standardele europene rămân documente tehnice esențiale care definesc caracteristicile produselor și serviciilor, oferind companiilor o metodă de a demonstra conformitatea cu cerințele de siguranță și performanță ale Uniunii Europene.