Ministerul Afacerilor Externe a convocat, marți, 27 octombrie 2026, ambasadorul Federației Ruse la sediul instituției din București. Scopul întâlnirii a fost solicitarea de explicații oficiale privind operațiunea de sabotaj care a declanșat un incendiu pe 14 septembrie la platforma industrială Carfil din Brașov. Această unitate reprezintă o filială a fabricii de armament Romarm, iar autoritățile române susțin că Rusia a orchestrat acest atac direct.
Diplomația română a adresat ambasadorului rus un protest ferm, subliniind gravitatea incidentului și impactul acestuia asupra securității naționale și a siguranței cetățenilor. Reprezentanții MAE au argumentat că responsabilitatea Federației Ruse a fost stabilită prin investigații efectuate de autoritățile competente. Aceste anchete au identificat o rețea de sabotaj care era coordonată de pe teritoriul Rusiei, transformând incidentul de la Brașov într-un subiect de dispută diplomatică majoră.
Ministerul a catalogat actul de la Carfil ca fiind o manifestare a războiului hibrid purtat de Rusia împotriva statelor europene. Autoritățile au avertizat că astfel de operațiuni sunt inacceptabile și generează riscuri serioase pentru securitatea României. Mai mult, diplomația română consideră că acest incendiu nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-o campanie mai amplă de acțiuni ostile desfășurate sau sprijinite de Federația Rusă pe teritoriul continentului european.
În cadrul discuțiilor, reprezentanții MAE au abordat și situația de securitate din regiunea Mării Negre, condamnând atacurile sistematice asupra navelor comerciale. Partea română a semnalat că aceste acțiuni, care au provocat victime, reprezintă încălcări ale dreptului internațional și pun în pericol libertatea navigației. Această parte a convocării a vizat deteriorarea mediului de securitate regional și impactul asupra transportului maritim internațional.
Ancheta, desfășurată de SRI, DIICOT și Poliția Română, a identificat trei cetățeni străini suspecți: doi bieloruși și un ucrainean. Doi dintre aceștia au fost arestați în Germania, unde pregăteau fapte similare, în timp ce al treilea a fost localizat în Polonia, fiind emis un mandat european de arestat. SRI a precizat că coordonatorii din Rusia stabiliseră o listă extinsă de obiective, incluzând fabrici de armament și infrastructuri militare din Europa.
Aceste acțiuni de sabotaj sunt interpretate ca încercări de intimidare a statelor europene și de diminuare a capacităților de apărare regionale. Pe parcursul anului 2026, au fost identificate și alte tentative de atacuri care vizau facilități militare internaționale și infrastructuri utilizate pentru instruirea militarilor ucraineni în România. Autoritățile continuă investigațiile pentru a determina întreaga dimensiune a operațiunilor de destabilizare atribuite Federației Ruse.