Iulian Fota, fost consilier prezidențial în administrația lui Traian Băsescu, a avertizat că vulnerabilitățile interne ale României au un impact direct asupra amplificării amenințărilor la adresa securității naționale. Aceste slăbiciuni interne pot face ca riscurile externe să devină mult mai periculoase pentru stabilitatea statului. Fostul consilier a subliniat importanța abordării acestor probleme în cadrul politicilor de apărare pentru a proteja integritatea țării.
În cadrul podcastului „Obiectiv EuroAtlantic”, realizat de Tudor Curtifan pentru DefenseRomania, Iulian Fota a detaliat procesul de elaborare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării în anul 2010. La acea vreme, Traian Băsescu a oferit indicații specifice pentru ca documentul să includă capitole consistente dedicate securității energetice și securității cibernetice. Fostul consilier a descris această decizie ca fiind una vizionară, având în vedere contextul geopolitic al acelei perioade.
Iulian Fota a explicat faptul că el a introdus conceptul de vulnerabilitate în cadrul strategiilor de apărare, creând sintagma RAV, care include riscurile, amenințările și vulnerabilitățile. Înainte de anul 2010, strategiile oficiale nu conturau atât de clar ideea de vulnerabilitate, concentrându-se mai degrabă pe categorii conceptuale precum riscurile sau amenințările. Această abordare axată pe cauzele interne care amplifică pericolul extern a fost ulterior păstrată în următoarele strategii naționale.
În ceea ce privește relația cu Moscova, Iulian Fota a relatat că, în perioada de la Cotroceni, a menținut contacte regulate cu Rusia, vizitând țara cel puțin o dată pe an. Mesajul transmis interlocutorilor ruși a fost unul de pragmatism, vizând o relație de la egal la egal, fără a accepta o poziție de inferioritate. El a menționat că, până la anexarea Crimeei, discuțiile cu Moscova puteau fi purtate în termeni rezonabili.
Fostul consilier a amintit și de discuțiile cu Zbigniew Brzezinski, fost consilier de securitate națională al Statelor Unite, despre costul apărării unei țări. Zbigniew Brzezinski a întrebat dacă România ar fi dispusă să accepte distrugerea propriilor orașe, cum ar fi Iași, pentru a rezista unui atac rusesc. Această întrebare a evidențiat natura extremă a deciziilor necesare în fața unei invazii militare care pune în pericol infrastructura urbană.
Contextul securității regionale rămâne unul tensionat, în condițiile în care Rusia continuă acțiunile militare împotriva Ucrainei prin utilizarea masivă de rachete și drone. De asemenea, dependența energetică și riscurile de securitate cibernetică rămân teme centrale în dialogul dintre statele NATO și partenerii europi, având în vedere impactul economic și militar al conflictelor actuale din regiunea Mării Negre.