Un nou raport publicat de Comisia Europeană relevă faptul că 75% dintre angajații din Uniunea Europeană au întâlnit amenințări sau situații suspecte legate de securitatea cibernetică la locul de muncă în ultimele șase luni. Datele provin din Flash Eurobarometer 576, un sondaj realizat online între 27 aprilie și 8 mai 2026, care a implicat 25.747 de cetățeni din toate cele 27 de state membre. Rezultatele descriu experiențele declarate ale angajaților și nu reprezintă o confirmare a unor breșe de securitate reușite la nivel organizațional.
Phishing-ul reprezintă cea mai frecventă formă de amenințare raportată de respondenți, atingând un prag de 39%. Această metodă implică utilizarea de mesaje sau site-uri frauduloase create pentru a obține date sau acces neautorizat. În urma sondajului, alte categorii de incidente au fost identificate: tentativele de accesare a datelor personale (18%), malware (17%), furtul de parole (16%) și fraudele facilitate prin utilizarea inteligenței artificiale (15%).
Deși 83% dintre angajații chestionați consideră că consecințele atacurilor cibernetice sunt grave, există o prăvătură între percepția riscului și capacitatea de detectare. De exemplu, doar 48% dintre respondenți susțin că ar putea recunoaște un videoclip fals generat prin inteligență artificială. Această cifră reflectă o autoevaluare a capacității proprii, nu un test tehnic de identificare a materialelor sintetice realizat în cadrul studiului de către Comisia Europeană.
Analiza comportamentului zilnic indică o discrepanță între cunoștințele teoretice și aplicarea măsurilor de protecție. Deși 72% afirmă că pot identifica mesaje suspecte, doar 54% declară că verifică expeditorul înainte de a deschide un link. Totodată, numai 50% dintre angajați susțin că își blochează întotdeauna computerul atunci când se îndepărtează de postul de lucru, evidențiind o lipsă de rigoare în aplicarea rutinelor de securitate.
În ceea ce privește pregătirea profesională, 60% dintre respondenți au beneficiat de o formare în securitate cibernetică în ultimul an. Interesul pentru îmbunătățirea acestor competențe este ridicat, 85% dintre angajați exprimându-și dorința de a învăța mai mult. Totuși, lipsa timpului este menționată de 26% dintre participanți ca fiind principalul obstacol în calea accesării unor astfel de programe de instruire.
Contextul securității digitale în Europa este reglementat prin acte legislative precum NIS2, care impune obligații de gestionare a riscurilor pentru sectoarele critice, și Cyber Resilience Act. De asemenea, Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, ENISA, coordonează activități de formare. Sondajul actual coincide cu începutul European Cybersecurity Month, o campanie anuală menită să transforme conștientizarea riscurilor în practici concrete de protecție a datelor.