Traian Băsescu a oferit detalii despre procesul de numire a lui Lucian Pahonțu în funcția de șef al Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Fostul președinte a respins ideea că liderul acestui serviciu de protecție ar deține secretele politice ale oficialilor, susținând că autoritatea deținătoare a informațiilor clasificate aparține Serviciului Român de Informații. „Șeful secretelor trebuie căutat la SRI, nu la SPP”, a declarat Traian Băsescu, criticând percepția conform căreia șeful SPP ar fi „stăpânul secretelor” politicienilor.
În ceea ce privește trecutul lui Lucian Pahonțu, Traian Băsescu a susținut că nu a fost informat despre legăturile acestuia cu fosta Securitate sau despre participarea sa la reprimarea manifestațiilor de la baricada de la Inter în timpul Revoluției. Fostul președinte a explicat că nu a verificat personal dosarul candidatului, deoarece recomandarea i-a fost transmisă de la Ministerul de Interne. Acesta a menționat că i s-a prezentat o fișă în care Lucian Pahonțu figura ca angajat al Ministerului de Interne.
Traian Băsescu a precizat că decizia de a accepta propunerea de la Ministerul de Interne a fost influențată de cunoștințele anterioare pe care le avea despre Lucian Pahonțu. Acesta l-a cunoscut pe Lucian Pahonțu în perioada în care acesta ocupase funcții în Jandarmerie, susținând ordinea în timpul campaniilor de demolare a chioșcurilor din Capitală. Din aceste motive, fostul președinte a acceptat imediat recomandarea primită, menționând că a dorit să înlocuiască persoanele care ocupaseră funcții în serviciile de informații în perioada lui Ion Iliescu.
În cadrul declarației sale, Traian Băsescu a subliniat că nici măcar ministrul de la Interne de la acel moment nu ar fi deținut informații despre prezența lui Lucian Pahonțu la baricada de la Revoluție. Fostul președinte a reiterat faptul că a urmărit schimbarea conducerilor serviciilor de informații și a solicitat desecretizarea arhivelor Securității. Această abordare a avut scopul de a demonstra că el este șeful statului și că nu permite manipularea istoriei statului român prin controlul informațiilor.
Procesul de reformă a serviciilor de informații și gestionarea arhivelor Securității au reprezentat piloni centrali în perioada de tranziție după regimul comunist. Schimbarea conducerilor în cadrul instituțiilor de aplicare a legii și a serviciilor de protecție a fost menită să asigure independența statului față de vechile structuri de putere. Această politică de desecretizare a fost utilizată pentru a asigura transparența instituțiilor de securitate națională.
Traian Băsescu a explicat că a dorit să demonstreze că nu este un lider „controlabil” prin gestionarea arhivelor și prin schimbarea personalului de la nivelul serviciilor de protecție și pază. El a argumentat că acțiunile sale au vizat consolidarea autorității statului român și evitarea influenței unor figuri care au servit în structurile de putere anterioare. Astfel, a încercat să se distanțeze de practicile de gestionare a informațiilor de tip securitate din perioada regimului anterior.