Proiectul de lege care vizează limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete la două perioade de câte patru ani a reintrat în dezbaterea parlamentară, generând conflicte între senatori. Inițiativa, depusă în iunie 2024 de Emanuel Ungureanu și Diana Stoica, urmărește să reglementeze durata funcțiilor în cadrul celor șase servicii secrete din România. Procesul legislativ a fost marcat de blocaje, adoptări tacite și acuzații de subordonare față de instituțiile de aplicare a legii.
Emanuel Ungureanu a criticat dur modul în care proiectul a fost tratat în ultimele două ani, acuzând parlamentarii de lipsă de independență. Senatorul a declarat că serviciile secrete au influență asupra politicii, afacerilor și justiției, depășind limitele legale. Acesta a vizat în mod special persoana Nicoletei Pauliuc, acuzând-o că a blocat discuțiile în perioada în care conducea Comisia de apărare, menționând că aceasta a urmat cursuri la Academia SRI.
Nicoleta Pauliuc a respins acuzațiile, justificând lipsa dezbaterilor prin faptul că proiectul a primit avize negative din partea mai multor comisii. Ea a susținut că inițiatorul nu a depus amendamente necesare pentru îmbunătățirea textului legislativ, ceea ce făcea ca rezultatul votului să fie previzibil. Conform explicațiilor sale, ordinea de zi a comisiei a fost gestionată pe baza raportărilor existente, iar proiectul a fost considerat prost scris și inaplicabil.
În cadrul ședinței, Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a criticat calitatea actului normativ, numindu-l o „varză de Bruxelles”. Acesta a propus ca toate partidele să colaboreze la un nou proiect care să limiteze mandatele la cinci ani pentru SRI, SPP și SIE. Daniel Zamfir a susținut că proiectul actual este realizat de o persoană fără expertiză în domeniul apărării și că PSD s-a abținut de la vot pentru a semnala neconformitatea textului.
Procedura la Senat a fost afectată de o eroare de procedură legată de raportarea comisiei pentru controlul SIE. Surse din cadrul Comisiei au indicat faptul că această instituție ar fi trebuit să ofere doar un aviz, nu un raport, ceea ce a dus la solicitarea unei lămuriri de la conducerea Senatului. În prezent, se așteaptă întocmirea unui raport comun pentru a putea fi prezentat plenului și supus votului final.
Contextul legislativ al securității naționale este marcat de o actualizare necesară a Legii SRI nr. 14/1992, un act normativ cu vechime considerabilă. Modificările propuse necesită o abordare complexă, deoarece implică ajustări substanțiale ale unor acte normative cadru din domeniul securității și apărării naționale. Această evoluție are loc într-un moment în care discuțiile despre stabilitatea instituțiilor de stat sunt intense în mediul politic românesc.