Autoritățile poloneze au reținut luni, la Varșovia, un cetățean ucrainean suspectat de implicare în pregătirea unor acte de sabotaj în România. Suspectul, identificat sub numele de Artem S., are 25 de ani și este vizat de un mandat european de arestat emis de autoritățile române. Reținerea a avut loc într-un apartament din cartierul Ursus din Varșovia, moment în care bărbatul nu a manifestat rezistență față de polițiști.
Artem S. este suspectat de participarea la pregătirea unor acte de sabotaj care aveau ca scop incendierea unei instalații din industria armamentului. Conform informațiilor furnizate de postul polonez RFM 24, acesta ar fi avut rolul de a identifica obiectivul care urma să fie incendiat în România și de a asigura plata operațiunii. Totuși, comunicatul oficial al poliției poloneze nu a detaliat rolul exact al suspectului în ceea ce privește alegerea țintei sau finanțarea acestui plan.
Procurorii români și Serviciul Român de Informații au declarat că grupul de care face parte suspectul ucrainean și cei doi cetățeni belaruși făceau parte dintr-o rețea de sabotaj coordonată din Rusia. În timp ce Artem S. a fost localizat în Polonia, ceilalți doi membri ai rețelei, cetățeni din Belarus, au fost reținuți în Germania. România a inițiat deja procedura de solicitare a extrădării pentru toți cei trei suspecți implicați în acest dosar.
Un tribunal din Varșovia a dispus, miercuri, arestarea preventivă a cetățeanului ucrainean pentru o perioadă de șapte zile. În urma reținerii, Artem S. a comunicat autorităților poloneze faptul că nu este de acord să fie predat autorităților din România și a solicitat asistență juridică prin intermediul unui avocat. Parchetul Regional din Varșovia monitorizează în prezent evoluția procedurilor juridice legate de acest mandat de arestare.
Serviciul Român de Informații a subliniat că obiectivele vizate de această rețea de sabotaj nu se limitau doar la România, ci se extindeau și dincolo de granițele țării. Planurile grupului vizau fabrici de armament, atât de stat, cât și private, precum și alte obiective de importanță militară și industrială. Aceste acțiuni sunt văzute ca parte a unei campanii mai largi de destabilizare a securității regionale.
Aceste incidente de sabotaj apar într-un context de creștere a tensiunilor de securitate în Europa de Est, unde infrastructura industrială și militară este monitorizată constant. Autoritățile de securitate din regiune au raportat o intensificare a tentativelor de destabilizare prin metode non-militare, precum atacurile cibernetice sau sabotajul fizic, menite să afecteze stabilitatea statelor membre și capacitățile de apărare ale acestora.