Comandantul militar superior al NATO lucrează la elaborarea unei strategii menite să asigure o victorie rapidă în cazul unui atac rusesc asupra Flancului estic. Planul vizează integrarea tehnologiilor avansate, precum dronele și inteligența artificială, în cadrul sistemelor de apărare tradiționale ale Alianței. Această abordare strategică urmărește să modernizeze capacitățile de combatament pentru a face față noilor tipuri de amenințări militare moderne.
Generalul american Alexus Grynkewich, care deține funcția de comandant suprem al aliaților în Europa, urmează să prezinte această strategie în Polonia, pe 12 octombrie. Documentul, denumit „Teoria victoriei”, a fost raportat inițial de Bloomberg, pe baza unor surse oficiale nedezvăluite. Un oficial NATO a confirmat ulterior existența acestui plan de apărare, subliniind necesitatea de a clarifica modul în care Alianța va reacționa la o eventuală incursiune pe teritoriul său.
Conform detaliilor disponibile, strategia propusă de Alexus Grynkewich pune accent pe utilizarea unor sisteme de ochire bazate pe inteligență artificială și pe forțe terestre combinate. Obiectivul principal este respingerea unei eventuale incursuniuni prin distrugerea structurilor ruse de comandă și control. Această metodă este concepută pentru a obține un rezultat decisiv și rapid, utilizând în același timp noile tehnologii care au devenit relevante în urma invaziei ruse la scară largă în Ucraina.
Deși oficialii aliați susțin că un atac convențional rusesc nu este iminent, există avertismente privind posibilele atacuri hibride sau incursiuni cu drone. Planul prevede ca NATO să evite orice provocare directă din partea Rusiei, concentrându-se în schimb pe contracararea acțiunilor hibride. Strategia are, de asemenea, rolul de a asigura opinia publică cu privire la capacitatea reală de reacție și de apărare a întregii Alianțe în fața Moscovei.
Tensiunile dintre Rusia și NATO au crescut semnificativ după începerea războiului din Ucraina în 2022, Moscova lansând amenințări constante la adresa statelor membre. Instabilitatea este marcată de incursiuni ale dronelor în Polonia și România, precum și de operațiuni de sabotaj în Estonia și Germania. Deși regiunea Mării Baltice este considerată un punct critic, autoritățile locale nu au semnalat, până în prezent, semne ale unui atac convențional iminent din partea Rusiei.
Contextul securitar regional este marcat de o reorganizare tactică a forțelor de apărare. De exemplu, oficialii estonieni au anunțat recent mutarea nucleului forțelor de la Tallinn către o bază extinsă, situată la mai puțin de 50 de kilometri de granița cu Rusia. Această mișcare are scopul de a pregăti țara pentru un potențial atac, reflectând preocupările crescute privind stabilitatea Flancului estic al Alianței în fața Moscovei.