Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a detaliat strategia de gestionare a bugetului istoric al sectorului militar, care a ajuns la suma de 10 miliarde de euro. În cadrul unui interviu pentru podcastul „Frontier Defense”, oficialul a precizat că o parte semnificativă din aceste fonduri este direcționată către modernizarea forțelor. Mai exact, 40% din acest buget total este alocat strict pentru procesul de înzestrare a armatei române.
Pentru a revitaliza capacitățile de apărare națională, MApN aplică o regulă strictă în procesul de achiziții. Contractele majore de armament sunt condiționate de producția industrială realizată pe teritoriul României. Această abordare vizează evitarea vechiului mecanism de offset, pe care Radu Miruță l-a criticat ca fiind ineficient. El a subliniat dificultățile întâmpinate de companiile de stat, precum Romarm, în a onora la timp comenzile primite.
Printre proiectele de importanță strategică se numără producția de muniție NATO de 155 mm la UM Sadu și asamblarea de drone militare în colaborare cu Ucraina. De asemenea, grupul Rheinmetall este obligat să construiască patru nave la Șantierul Naval Mangalia. Totodată, oficialul a abordat problemele legate de calendarul livrării sistemului Patriot de compensare și întârzierile apărute în cadrul programului IAR-99 SM de la Craiova.
În ceea ce privește securitatea resurselor umane, România desfășoară o campanie amplă de recrutare. Obiectivul este de a atrage peste 10.000 de noi soldați pentru a refacerea resursele umane din cadrul armatei. Radu Miruță a respins, de asemenea, orice acuzație privind lipsa de transparență în programul SAFE, argumentând că fiecare achiziție trece prin procedurile de control ale CSAT și prin Parlament.
Contextul actual de securitate a impus și măsuri de protecție imediată în zonele tensionate. În urma incidentelor cu drone rusești la graniță și a tensiunilor de la platforma Neptun Deep, unde au fost mobilizate avioane F-16 înarmate, România a solicitat sprijin tranzitoriu din partea NATO. Acest ajutor este necesar până la momentul în care noile echipamente comandate vor fi recepționate oficial.
Evoluția bugetelor de apărare în România reflectă o schimbare de paradigmă în gestionarea fondurilor de securitate națională. Trecerea de la modelele de achiziție pură la cele care impun producția locală reprezintă o tentativă de consolidare a industriei de apărare autohtone. Această strategie este menită să reducă dependența de furnizorii externi și să asigure o capacitate de răspuns rapid în fața riscurilor regionale.